Bruxelles – România se află printre ţările care a reuşi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în timp ce a înregistrat o creştere a Produsului Intern Brut.
Din cele 21 de state membre unde s-a înregistrat o scădere a emisiilor, doar şase au raportat o scădere a PIB-ului lor (Cehia, Estonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, şi Polonia), astfel încât 15 state membre UE (Portugalia, Croaţia, Belgia, Malta, Franţa, Spania, Ţările de Jos, Germania, Austria, România, Italia, Cipru, Grecia, Slovenia şi Bulgaria) au reuşit să-şi reducă emisiile în timp ce au înregistrat o creştere a PIB-ului lor.
În primul trimestru din 2023, emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia UE au totalizat 941 milioane de tone echivalent CO2, o scădere de 2,9% faţă de perioada similară din 2022 (969 milioane de tone echivalent CO2), arată datele Eurostat. Acest declin a avut loc simultan cu o creştere de 1,2% a economiei UE în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022.
UE şi-a propus o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.
Economia UE a crescut cu 0,5% iar a zonei euro cu 0,6% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, Irlanda şi România raportând cel mai semnificativ avans – în perioada aprilie-iunie 2,8%, respectiv 2,7% -, potrivit Eurostat. (16 aug)
Ministerul Apărării anunţă că nu au fost identificate ameninţări militare la adresa teritoriului sau apelor teritoriale ale României
Bucureşti – Structurile Ministerului Apărării Naţionale (MApN) care asigură monitorizarea spaţiului aerian nu au identificat ameninţări de natură militară la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României, a informat instituţia, cu privire la atacurile cu drone ale Federaţiei Ruse, din cursul nopţii de 15 spre 16 august, împotriva infrastructurii din porturile ucrainene Izmail şi Reni., situate în apropierea graniţei.
Ministerul anunţă că a întărit măsurile de vigilenţă stabilite conform planurilor naţionale şi aliate şi monitorizează în permanenţă spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian în cooperare cu structurile NATO, acţionând pentru consolidarea apărării pe întregul Flanc estic şi descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului aliat.
Forţele Navale Române execută, în mod sistematic, acţiuni de cercetare a spaţiului maritim din proximitatea litoralului românesc, în vederea identificării pericolelor de navigaţie, în special, minele marine aflate în derivă, provenite din zona de nord a Mării Negre. De la începutul conflictulului din Ucraina până în prezent, marinarii şi scafandrii militari români au neutralizat cinci mine marine provenite din nordul Mării Negre. (16 aug)
Damen Holding BV a anunţat că va rămâne în România
Bucureşti – Damen Holding BV a anunţat că va rămâne în România şi îşi va continua activitatea la Galaţi, chiar dacă s-a retras din Şantierul Mangalia.
În data de 4 august, acţionarul minoritar din Şantierul Mangalia, Damen Holding BV, a anunţat anularea cadrului legal de funcţionare a asocierii cu statul român privind Şantierul Mangalia. Prezenţa Damen în România asigură peste 3.500 de locuri de muncă pe plan local, peste 400 de proiecte finalizate şi construcţia a peste 30 de nave de apărare şi securitate pentru 14 forţe navale şi gărzi de coastă din întreaga lume, inclusiv pentru ţări NATO şi UE.
În 2018, Damen a decis să investească în Mangalia şi a acceptat să transfere părţii române 2% din acţiunile companiei care operează Şantierul Mangalia (permiţând statului român să devină acţionar majoritar în această companie, cu 51%), în schimbul primirii şi păstrării controlului operaţional şi managerial al şantierului naval.
„Prin adoptarea Legii nr. 187/2023 a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcţiona asocierea dintre statul român şi Damen în ceea ce priveşte Şantierul Mangalia. Cadrul juridic care se aplică în prezent încalcă condiţiile oferite, agreate şi garantate în favoarea Damen de către statul român şi structurile sale în 2018, invalidând complet principiile care au stat la baza deciziei Damen de a investi în şantierul din Mangalia. În plus, acest fapt vine după mai bine de 3 ani de alte blocaje în procesul decizional, niciun alt tip de ajutor, implicare sau finanţare din partea partenerului român”, menţionază compania. (11 aug)
Ministrul Oprea spune că Damen nu este într-o poziţie în care ar avea vreunul dintre drepturi atinse
Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, a declarat, în replică la susţinerile Damen Holding BV, că nu înţelege decizia de a anula asocierea cu statul român privind Şantierul Mangalia, întrucât compania nu este într-o poziţie în care ar avea vreunul dintre drepturi atinse, iar Guvernul României face demersuri pe lângă Comisia Europeană şi OCDE pentru a putea reintroduce această excepţie în legea care priveşte guvernanţa corporativă.
„Există o clauză tranzitorie în lege şi atâta timp cât consiliul de supraveghere şi consiliul de administraţie este la lucru, ei îşi manifestă capacitatea de a fi manageri ai şantierului naval fără nicio problemă. (…) Am informat şi suntem în contact atât cu Comisia Europeană, cât şi cu OCDE pentru a putea reintroduce această excepţie, pentru că este un caz unic în România în această formulă de a lucra într-un sistem dual”, a declarat Ştefan-Radu Oprea. (11 aug)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.