Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Uniunea Europeană analizează un set de măsuri urgente, care ar putea fi luate la nivelul întregii economii, inclusiv reducerea utilizării sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat, precum şi măsuri bazate pe piaţă, pentru a diminua impactul provocat de o oprire bruscă a livrărilor de gaze naturale din partea Rusiei, principalul său furnizor.
Potrivit unui document de lucru consultat de Bloomberg News, Comisia Europeană estimează că există un risc considerabil ca Moscova să oprească livrările de gaze în acest an, într-un mod abrupt şi unilateral. Pentru a se pregăti în eventualitatea unui astfel de scenariu, executivul comunitar intenţionează să recomande măsuri suplimentare pe care ţările membre ar trebui să le aibă în vedere pentru a reduce consumul de gaze şi costurile viitoare pentru companii şi consumatori. (13 iulie)
„Acţionând acum am putea reduce impactul unei opriri bruşte a livrărilor cu o treime”,
se arată în documentul Comisiei Europene, care este posibil să sufere modificări înainte de adoptarea sa programată pentru data de 20 iulie.
„Acţiuni comune anticipate la nivelul UE în acest moment critic al umplerii facilităţilor de depozitare va reduce nevoia unei diminuări mai dureroase la iarnă, în cazul întreruperii livrărilor din Rusia”, se mai arată în documentul citat.
România va avea suficient gaz în depozite pentru a fi acoperit necesarul energetic pentru iarnă
Bucureşti – România va avea suficient gaz în depozitele naţionale astfel încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă, a anunţat premierul Nicolae Ciucă, susţinând că ţara noastră va reuşi să îndeplinească înainte de termen obiectivul stabilit la nivel european ca până la 1 noiembrie depozitele de gaz ale tuturor statelor UE să fie cel puţin 80% pline.
„În acest moment, depozitele de gaz metan ale ţării sunt 47% pline. Suntem înaintea calendarului european de acumulare a rezervelor pentru iarnă ca urmare a faptului că o mare parte din gazul metan extras în România este stocat. Astăzi (marţi, 12 iulie – n.r.), a fost atins procentul record de 70% de gaz din producţia internă trimis în depozitele naţionale”, a punctat el. (12.07)
Budapesta – Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a anunţat că facilităţile țării sale de stocare a gazului natural sunt pline în proporţie de 44% şi continuă să fie umplute, menţionând că rezervele actuale reprezintă un sfert din consumul anual, în timp ce rezervele Europei reprezintă în medie 16,7%, în acest moment.
După semnarea unui contract pe o perioadă de 15 ani cu Gazprom, Ungaria primeşte anual 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti via Bulgaria şi Serbia şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze din Rusia. (12 iulie)
Măsuri ale autorităţilor
Budapesta – Ungaria şi România poartă discuţii cu privire la creştere capacităţii interconectorului de gaze transfrontalier, până la peste trei miliarde de metri cubi pe an, a anunţat ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, la o conferinţă cu omologul său român, Bogdan Aurescu, arătând că această creştere a capacităţii de import de gaze via România va creşte securitatea aprovizionării şi va oferi o rută pentru posibilele importuri în viitor din Grecia, Turcia sau Azerbaidjan.
Peter Szijjarto a mai spus că, în prezent, interconectorul poate transporta 2,6 miliarde metri cubi de gaze pe an spre România şi 1,7 miliarde metri cubi pe an spre Ungaria, urmând ca această capacitate să fie crescută iniţial până la 2,5 miliarde metri cubi pe an şi ulterior la peste trei miliarde metri cubi pe an. Oficialul ungar nu a oferit detalii cu privire la intervalul de timp în care ar urma să se deruleze acest proiect. (12 iulie)
Bucureşti – Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat că România va produce, în anii următori, energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste criză.
„Am decis să investim într-o nouă centrală care va produce energie electrică folosind gaz românesc”,
a mai spus ministrul. (11 iulie)
Tot pentru diminuarea impactului provocat de o oprire bruscă a livrărilor de gaze ruseşti, vicepremierul Kelemen Hunor a afirmat că Executivul a adoptat o lege prin care sunt stabilite preţurile la gaze şi la curentul electric până în aprilie 2023, arătând că România poate asigura cam 80% din necesarul de gazele naturale, dar în jur de 2 miliarde de metri cubi trebuie să cumpere.
Budapesta – Guvernul Ungariei a declarat stare de urgenţă energetică şi a aprobat un plan de şapte măsuri în planul energiei, care va intra în vigoare de la 1 august.
Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban a explicat că declararea stării de urgenţă energetică este în interesul protejării familiilor ungare şi a resurselor energetice ale ţării, menţionând că guvernul urmează astfel exemplul altor câteva state europene. Planul de şapte măsuri ce va intra în vigoare în august cuprinde între altele eliminarea plafonării preţurilor la utilităţi în cazul consumurilor peste medie, interzicerea exportului de combustibili, inclusiv gaz, şi majorarea producţiei interne de gaz de la 1,5 la 2 miliarde de metri cubi. (13 iulie)
În acelaşi timp, Guvernul ungar intenţionează să extindă centrala nucleară de la Paks, având în vedere „instalarea primelor blocuri de beton până anul viitor”, şi încearcă să găsească rute alternative de transport pentru combustibilul nuclear, care tranzita în mod normal Ucraina.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.