Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Guvernul României condus de Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea, la 26 septembrie, în Plenul Parlamentului, pe proiectul de lege privind măsurile fiscal – bugetare menite să oprească risipa bugetară, să combată evaziunea şi să asigure echitatea fiscală.
Proiectul publicat integral, pe site-ul Guvernului, în aceeaşi zi, prevede, între altele, accize noi pentru produse din tutun şi impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. O serie de măsuri economico-financiare vizează activitatea în instituţiile publice, inclusiv reduceri de personal şi cheltuieli, precum şi prevenirea şi combaterea activităţilor economice ilicite şi consolidarea disciplinei financiare şi fiscale.
Premierul Marcel Ciolacu a transmis că Guvernul aşteaptă de la Curtea de Conturi un „feed-back real” privind eficienţa setului de măsuri fiscale menite să crească încasările la buget şi să reducă risipa.
Consolidarea fiscală este necesară în România
Bucureşti – Consolidarea fiscală este necesară în România, iar pe lângă reducerea cheltuielilor este necesară creşterea veniturilor bugetare în principal prin eliminarea deficienţelor de colectare a TVA, arată o analiză a politicii monetare în regiune, realizată de Ella Kallai, economist şef Alpha Bank România.
Potrivit analizei, publicată pe 27 septembrie, în primul trimestru din 2023 comparativ cu primul trimestru din 2022, 9 ţări membre ale UE au reuşit să reducă deficitul bugetar în raport cu PIB. Deficitul României, de 7,2% redus de la 8,1%, a fost al cincilea cel mai mare deficit în UE. În aceeaşi perioadă, în ţările din regiune, deficitul bugetar raportat la PIB a crescut: în Ungaria de la 3,4% la 11,2%, în Cehia de la 4,5% la 5,9%, în Bulgaria de la 1,2% la 2,2%. Polonia a trecut la deficit bugetar de 1,5% în trimestrul 1 2023 de la excedent bugetar de 0,3% în trimestrul 1 2022.
Conform sursei citate, pentru o reducere echilibrată a deficitului, veniturile bugetare raportate la PIB ar trebui să crească cu un procent asemănător celui cu care scad cheltuielile bugetare raportate la PIB. Dar, în România veniturile bugetare raportate la PIB au scăzut cu 2,9 puncte procentuale – la 35,1% în trimestrul 1 2023 de la 38% în trimestrul 1 2022. Scăderea a fost determinată de reducerea ponderii în PIB a impozitelor pe venit, impozitelor pe producţie şi importuri şi a vânzărilor de produse şi servicii. Veniturile bugetare raportate la PIB au scăzut şi în celelalte ţări din regiune cu excepţia Cehiei, dar scăderea a fost mai puţin de jumătate din scăderea înregistrată de România.
Europarlamentarul Corina Creţu: Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează
Târgu Mureş – Europarlamentarul Corina Creţu a declarat, la 28 septembrie, că măsurile fiscale asumate de către Guvern vin în contextul unui deficit bugetar excesiv, dar că nu există pericolul suspendării fondurilor europene faţă de România, aşa cum se vehiculează.
Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare faţă de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului.
Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat.
România se aliniază legislaţiei europene, inclusiv cu raportările bancare pentru persoanele fizice cu venituri mari
Bucureşti – Băncile din România au depus prima raportare a veniturilor realizate de către persoanele fizice care activează în sectorul financiar a căror remuneraţie anuală totală este de minimum 1 milion de euro, susţin reprezentanţii EY România la 26 septembrie.
Conform sursei citate, raportarea este o transpunere a Directivei Uniunii Europene pentru persoanele din conducerea băncilor care au realizat în anul 2022 venituri peste acest prag. Pe de o parte, vorbim despre alinierea la legislaţia financiar-bancară europeană, cu transpunerea reglementărilor în legislaţia românească. Pe de altă parte, este vorba despre creşterea transparenţei în declaraţiile de venituri, spre impunere, pentru acurateţea colectării veniturilor la bugetul statului din impozitele aplicate persoanelor fizice.
Datele Autorităţii Bancare Europene (ABE) arată că România, Portugalia, Ungaria şi Slovenia aveau, la sfârşitul anului trecut, doar câte trei bancheri cu venituri anuale de peste 1 milion de euro.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.