Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Statele membre UE sunt „invitate să promoveze politici pentru o muncă de calitate, pentru a combate precaritatea”, să „consolideze sistemele publice care protejează sănătatea mintală în muncă” şi să promoveze „investigaţii privind sănătatea mintală în muncă”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii, după reuniunea de la Luxemburg a miniştrii muncii.
Miniştrii subliniază că este nevoie de sprijin pentru angajarea sau reintegrarea în muncă a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, precum şi sprijin pentru lucrătorii independenţi şi IMM „în prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă”.
În plus, ţările membre au invitat Comisia Europeană „să reflecteze asupra unei politici adecvate pentru a aborda riscurile psihosociale la locul de muncă”, care „să ţină cont de dreptul la deconectare, ca măsură de prevenţie” şi să „consolideze coordonarea iniţiativelor naţionale privind riscurile psihosociale la locul de muncă”.
Anul trecut, 27% dintre persoanele care lucrează în Uniunea Europeană sufereau de stres, depresie şi anxietate, conform informaţiilor prezentate de Consiliu, care a adăugat că expunerea la „anumiţi factori de risc relaţionaţi cu stresul şi problemele mintale a crescut mai mult ca urmare a pandemiei de coronavirus”.
„Sănătatea mintală şi munca sunt strâns interconectate. Sănătatea mintală este un aspect important în capacitatea şi productivitatea la locul de muncă şi, ca atare, riscurile psihosociale pot fi dăunătoare pentru sănătatea mintală. În special, munca precară, care include locurile de muncă prost plătite şi fără protecţie, poate da naştere la probleme precum anxietatea şi depresia”, a indicat instituţia comunitară. (9 oct)
Europenii consideră promovarea sănătăţii mintale la fel de importantă ca promovarea sănătăţii fizice
Bucureşti – Majoritatea covârşitoare a europenilor (89%) consideră că promovarea sănătăţii mintale este la fel de importantă ca promovarea sănătăţii fizice, arată un nou sondaj Eurobarometru.
În acelaşi timp, mai puţin de jumătate dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia că persoanele cu probleme de sănătate mintală beneficiază de acelaşi nivel de îngrijire ca persoanele care suferă de o afecţiune fizică, a informat Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Aproape jumătate dintre respondenţi (46%) s-au confruntat în ultimele douăsprezece luni cu o problemă emoţională sau psihosocială, cum ar stările de depresie sau anxietate.
Potrivit sondajului, mai mult de jumătate (54 %) dintre respondenţii cu probleme de sănătate mintală nu au primit ajutor din partea unui profesionist.
Aceste rezultate arată că este esenţial să se continue eforturile depuse în domeniul sănătăţii mintale la nivelul UE, subliniază Reprezentanţa.
România: Prevalenţa tulburărilor mintale şi de comportament aproape s-a dublat în ultimii 10 ani
Bucureşti – Ziua mondială a sănătăţii mintale 2023 este o oportunitate pentru oameni şi comunităţi de a acţiona în sensul temei „Sănătatea mintală este un drept universal al omului” pentru a îmbunătăţi cunoştinţele, a creşte gradul de conştientizare şi a conduce acţiuni care promovează şi protejează sănătatea mintală a tuturor ca drept uman universal.
Prevalenţa tulburărilor mintale şi de comportament aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, ajungând de la valoarea de aproximativ 1.566 cazuri la 100.000 de persoane în anul 2012 la aproximativ 2.890 cazuri la 100.000 de persoane (3 cazuri la 100 de persoane) în anul 2021, potrivit datelor oficiale ale INSP. În acelaşi timp, prevalenţa bolilor psihice (reprezentând doar o parte a tulburărilor mintale şi de comportament) a crescut de 6 ori în ultimii 10 ani ajungând de la valoarea de aproximativ 218,3 de cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2012 la valoarea de aproximativ 1303,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2021.
Specialiştii susţin că, spre deosebire de afecţiunile somatice, identificarea şi intervenţia timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor şi teama de stigmatizare. Persoanele care suferă de afecţiuni mintale au nevoie de suport şi asistenţă medicală, dar stigmatizarea, discriminarea şi încălcările drepturilor oamenilor cu afecţiuni mintale sunt larg răspândite în comunităţile de pretutindeni, spun aceştia.
UNICEF: În România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de boală mintală
La nivel mondial, potrivit unui raport din 2021 al UNICEF, se estimează că peste unu din şapte adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată. Estimările mai arată că 86 de milioane de adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani şi 80 de milioane de adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani trăiesc cu o tulburare mintală la nivel mondial.
În România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulţi alţii se confruntă cu diferite dificultăţi de dezvoltare, emoţionale sau cognitive. Se estimează că un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoţionale nu sunt diagnosticate şi, în consecinţă, nu beneficiază de un tratament şi de îngrijiri de sănătate mintală adecvate. Printre cele mai frecvente tulburări psihice diagnosticate în ultimii ani se numără: tulburările de conduită (24,19%), tulburări de deficit de atenţie şi hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de ataşament (4,3%), fobia şcolară (3,1%), tulburările de comportament alimentar (2,88%). Episoadele depresive în categoria de vârstă de peste 15 ani au fost de 69%, mult mai mare în comparaţie cu cele raportate la vârste mai tinere.
UNICEF atrage atenţia că, pe lângă stigmatizarea şi discriminarea socială, în unele cazuri, copiii şi adolescenţii care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sunt expuşi riscului de a avea comportamente nesănătoase şi riscante, cum ar fi fumatul, consumul de alcool şi droguri sau comportamente sexuale riscante. Performanţa şcolară poate fi, de asemenea, afectată, în lipsa unei intervenţii de specialitate probabilitatea de abandon şcolar fiind de două ori mai mare decât un copil cu dezvoltare tipică.
„Fiecare copil are dreptul la o bună sănătate mintală şi la bunăstare. Realizarea drepturilor copiilor depinde de aceasta şi trebuie să ne asigurăm că aplicăm toate politicile adecvate şi că avem resursele necesare pentru a oferi cele mai bune servicii, pentru toţi copiii din România, dar mai ales pentru copiii vulnerabili şi refugiaţi”, a declarat Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.