Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – România aproape şi-a îndeplinit ţinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul industrial, unde acestea au scăzut cu 71%, aliniindu-se în traiectoria acelor state care au ales să devină neutre din punct de vedere climatic până în anul 2050, însă în alte sectoare, precum cel al transporturilor sau în cel rezidenţial, progresul este mai degrabă negativ, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Va trebui nu doar să ne schimbăm modul de viaţă, dar întregul proces de decarbonizare – fie că este vorba despre sectorul energiei, despre transporturi, agricultură sau despre deşeuri – va presupune nişte costuri, un efort ce va trebui partajat cu capitalul privat, a spus ministrul, ”pentru că nu ne dorim doar o planetă mai puţin poluată sau un mediu mai curat în care să trăim, dar ne dorim în acelaşi timp să avem o economie puternică, să avem o economie rezilientă, să avem acces la tehnologii, la capital şi să generăm totodată locuri de muncă”.
Acesta a vorbit despre „eforturile” pe care le face Ministerul Mediului, încercând „cu bugetul limitat” pe care îl are la dispoziţie, să pună umărul la tot acest efort şi a menţionat programele importante, precum Casa Verde, bani pentru eficientizarea iluminatului public, pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice, programe pentru eficientizarea surselor de încălzire din cele 3,5 milioane de gospodării din România care încă folosesc lemnul de foc ca sursă de încălzire iarna.
Pe de altă parte, Fechet a mai afirmat că toate cifrele demonstrează că economia poate fi decarbonizată şi în acelaşi timp să avem creştere economică.
„Am demonstrat-o şi noi, în România, au demonstrat-o şi alte state./…/ Dacă ne referim la mecanismul de ajustare a carbonului la graniţă, dacă ne referim la fondurile care ar trebui puse la dispoziţia economiei pentru a ajuta tranziţia către o industrie decarbonizată, este cert că va trebui să avem acces la tehnologii şi personal. El a atras atenţia că această tranziţie va costa foarte mulţi bani, cifrele referindu-se mereu la ordinul miliardelor de euro, şi a subliniat că, în opinia sa, statul ar trebui să intervină fie prin instrumente financiare, fie prin alte metode.
„Dar, fără îndoială va trebui să existe o aliniere bună între stat şi mediul economic, pentru că nu ne propunem să reducem amprenta de carbon a României sau să decarbonizăm economia închizând capacităţile, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Va trebui ca tot acest proces să devină din ce în ce mai eficient şi cu sprijinul statului”, a punctat Fechet. (29 februarie)
*** UE şi statele sale membre s-au angajat în Legea europeană a climei să facă din UE primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea climei stabileşte un prim obiectiv intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030 şi impune Comisiei obligaţia de a propune următorul obiectiv intermediar, cel pentru 2040. Legea climei impune, de asemenea, Comisiei obligaţia de a publica un buget preconizat al UE pentru gazele cu efect de seră (GES) pentru perioada 2030-2050 care să nu pună în pericol angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris. Propunerea privind un obiectiv pentru 2040 ar trebui prezentată în termen de 6 luni de la prima evaluare la nivel global a Acordului de la Paris, care a avut loc în decembrie 2023.
Conform Comisiei Europene, tranziţia către neutralitatea climatică necesită o agendă cuprinzătoare de investiţii în deceniile următoare, pentru a asigura îmbunătăţiri ample ale calităţii vieţii şi pentru a asigura competitivitatea economică viitoare a Europei. UE va trebui să mobilizeze combinaţia adecvată de investiţii private şi publice pentru ca economia sa să devină atât sustenabilă, cât şi competitivă şi pentru a se asigura faptul că Uniunea rămâne o destinaţie atractivă pentru investiţiile în cercetare, inovare, implementarea de noi tehnologii, soluţiile circulare şi infrastructură. În special, UE va trebui să investească în producţia de energie curată şi în decarbonizarea proceselor industriale, precum şi în încălzirea şi răcirea clădirilor şi a tuturor modurilor de transport. În plus, vor fi necesare investiţii semnificative pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a economiei UE, în special a clădirilor.
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.