Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Biroul Electoral Central din România a publicat lista candidaturilor rămase definitive pentru alegerile europarlamentare: 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale (dintr-un total de 15 înscrise iniţial) şi 4 independenţi din 7 înscrişi iniţial).
Astfel, rămân definitive candidaturile depuse de Alianţa Electorală PSD PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.
De asemenea, rămân definitive candidaturile independente ale lui Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru.
În urma tragerii la sorţi privind ordinea de pe buletinele de vot, pe prima poziţie se va afla Uniunea Democrată Maghiară din România, poziţia 2 – Alianţa Electorală PSD PNL, poziţia 3 – Partidul Reînnoim Proiectul European al României, poziţia 4 – Alianţa AUR, poziţia 5 – Partidul Umanist Social Liberal, poziţia 6 – Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, poziţia 7 – România Socialistă, poziţia 8 – Partidul România Mare, poziţia 9 – Partidul Patrioţilor, poziţia 10 – Partidul Alternativa Dreaptă, poziţia 11 – Partidul S.O.S. România, iar poziţia 12 – Partidul Diaspora Unită.
Candidaţii independenţi vor fi trecuţi pe poziţiile 13, 14, 15 şi 16 în ordinea înregistrării candidaturilor, respectiv Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru.
Tragerea la sorţi a fost efectuată de către preşedintele Biroului Electoral Central, judecător Vasile Bîcu.
România foloseşte un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine al candidaţilor pe listă.
Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional. Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.
În România, alegerile europene se desfăşoară pe 9 iunie, când vor fi aleşi cei 33 de eurodeputaţi care îi vor reprezenta pe români în Parlamentul European în următorii cinci ani. În România, la alegerile europene votează persoanele care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu cetăţenie română sau a altui stat membru al UE, cu domiciliul sau rezidenţa pe teritoriul României, în conformitate cu procedura administrativă aplicabilă.
Cetăţenii români care votează în străinătate pot vota într-un alt stat membru al UE sau într-o ţară din afara UE la secţiile de votare organizate de către statul român. Nu sunt necesare proceduri suplimentare pentru înregistrarea la vot.
Cetăţenii unui alt stat membru al UE care votează în străinătate pot vota la o secţie de votare organizată de statul român în alt stat decât România doar dacă figurează înscrişi în listele electorale speciale.
Documentele necesare pentru a putea vota sunt cartea de identitate valabilă sau paşaportul valabil. (29.04.2024)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.