Bruxelles – Comisia Europeană a decis să iniţieze în luna mai trei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de către România, prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere. Domeniile vizate sunt energia, finanţele şi guvernanţa informaţiilor.
Clădiri eficiente din punct de vedere energetic
CE a notificat România că nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor privind performanţa energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE).
Statele membre trebuie să stabilească cerinţe minime în materie de performanţă energetică pentru clădiri, în vederea realizării combinaţiei optime între investiţii şi economii, cunoscute şi sub denumirea de „niveluri optime din punctul de vedere al costurilor”.
Calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este esenţială pentru ca statele membre să poată exploata întregul potenţial de eficienţă energetică şi de energie din surse regenerabile al stocului de clădiri naţionale şi pentru ca cetăţenii şi întreprinderile să nu cheltuiască mai mult decât este necesar pentru îmbunătăţirile în materie de eficienţă aduse locuinţelor şi birourilor lor.
Transparenţa fiscală a veniturilor realizate prin platforme digitale
CE a notificat România că nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a comunica informaţiile necesare autorităţilor fiscale din alte state membre, împiedicându-le astfel pe acestea să pună în aplicare legislaţia fiscală locală.
Directiva (UE) 2021/514 din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) a introdus, începând cu 1 ianuarie 2023, noi norme privind transparenţa fiscală pentru tranzacţiile efectuate pe platformele digitale. Obiectivul este de a identifica mai bine situaţiile în care trebuie plătite impozite.
Raportarea ar trebui să se desfăşoare în două etape. În prima etapă, platformele online aveau obligaţia de a colecta informaţii cu privire la veniturile obţinute de persoane fizice şi de întreprinderi pe tot parcursul anului 2023 şi de a le raporta statului membru al platformei. Ulterior, statele membre aveau obligaţia de a transmite informaţiile respective până la 29 februarie 2024.
Raportarea şi transmiterea informaţiilor în timp util sunt esenţiale pentru asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile în Uniune şi pentru buna funcţionare a DAC7 în toate statele membre.
Regulamentul privind guvernanţa datelor
CE a notificat România că nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind punerea în aplicare a Regulamentului privind guvernanţa datelor, care facilitează schimbul de date între sectoare şi între ţările UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.
Activităţile de intermediere de date trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care aceştia le furnizează, să fie înregistrate şi să poată fi identificate printr-un logo comun al UE. Regulamentul va facilita, de asemenea, reutilizarea anumitor date deţinute de sectorul public şi va stimula schimbul voluntar de date. Altruismul în materie de date le permite cetăţenilor să îşi dea consimţământul pentru a pune la dispoziţie datele pe care le generează pentru binele comun, de exemplu pentru proiecte de cercetare medicală.
Regulamentul este aplicabil de la 24 septembrie 2023, autorităţile responsabile având sarcina de a înregistra organizaţiile de promovare a altruismului în materie de date şi de a monitoriza conformitatea furnizorilor de servicii de intermediere de date.
Pentru fiecare caz în parte, România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie care, în cazul unui răspuns nesatisfăcător, poate decide să emită un aviz motivat.
Una dintre atribuţiile Comisiei este de a monitoriza dacă legislaţia UE este aplicată corect şi la timp. De aceea, Comisia este denumită „gardian al tratatelor”. Împotriva României sunt deschise în prezent câteva zeci de proceduri de înfringement.
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.