go to the original language article
În curtea unei case vechi din Torovica de Lezhë, lângă vițele de vie sunt amplasate 80 de stupi de albine. În jurul lor se aude doar sunetul tăcerii. În februarie, când temperaturile sunt încă scăzute, albinele abia se observă. Apoi, la începutul primăverii, când înfloresc florile, sute de mii de albine părăsesc stupii lor și pot fi văzute zburând de la florile de cireș la cele de salvie sau castanii înfloriți. Dealurile de acolo, pajiștile vechi și colinele care înconjoară satul, devin Grădina Edenului pentru albine, permițându-le să joace rolul lor de neprețuit în biodiversitate prin transferul boabelor de polen și ajutând la fertilizarea și producția de semințe.
Cu câțiva ani în urmă, acest ciclu extraordinar al vieții era pe cale să se oprească, deoarece albinele s-au infectat cu American foulbrood (AFB), o boală bacteriană a larvelor. „Aveam doar trei luni de când lucram cu albinele și mi-au spus să le ard, altfel ar fi infectat celelalte, slăbind și omorând coloniile de albine”, spune Rinaldo Gjolaj, un tânăr apicultor care a fondat „Albinele Alpine”.
Pe atunci, avea doar 22 de ani, părăsise universitatea pentru a crește albine și, dintr-o dată, viața lui s-a întors pe dos. „O săptămână întreagă nu am putut face altceva decât să plâng. Apoi mi-am amintit că am fost sportiv și mă provocam la fiecare campionat, așa că am înțeles că singura modalitate de a câștiga este să te ridici după fiecare cădere”, adaugă el.
„Nu este că nu îndrăznim pentru că lucrurile sunt dificile, ci lucrurile sunt dificile pentru că nu îndrăznim”. Acest citat al lui Seneca a fost principalul motiv pentru Gjolaj după ce a pierdut 50 de stupi de albine din cauza bolii infecțioase. El a reușit să cumpere alți stupi de albine, înfruntând provocarea pe care ar aduce-o o altă boală infecțioasă neașteptată sau paraziți, până acum doi ani, când a aflat despre stupii noi care au un dispozitiv de monitorizare ce previne riscurile. Atunci și-a dat seama că frica lui va lua sfârșit.
A aplicat pentru finanțare în proiectul „UE pentru inovație”, cumpărând 30 de dispozitive pentru stupii săi.
„Acestea au senzori care monitorizează albinele fără a deschide stupii. Prin sunetele pe care le emite regina putem înțelege starea din interiorul stupului. Dispozitivele de monitorizare traduc sunetele în informații pentru noi. Putem înțelege dacă albinele sunt stresate, dacă au suficientă hrană, dacă sunt infectate, dacă regina însăși este rănită sau dacă ventilația funcționează. Datorită fondului UE pentru inovație, acum învăț în timp real pe telefonul meu ce se întâmplă în stup”, explică Gjolaj.
„Ascultarea vocii” reginei pare să nu fi fost niciodată mai esențială pentru ciclul vieții. Albinele au un rol vital deoarece 4 din 5 flori și culturi sălbatice au nevoie de polenizarea animalelor, cel puțin într-o anumită măsură, iar hrana și sănătatea noastră depind de aceasta. Acesta este motivul pentru care traducerea limbajului albinelor ajută la protejarea lumii noastre.
În cadrul „Campaniei Verzi”, în parcul „Albinele Alpine” din Torovica, a fost organizată o plimbare de către „Casa Europei”, împreună cu H.A.N.A., o organizație de tineret din Lezhë. Zeci de tineri au urmărit povestea lui Gjolaj spre succes și importanța întreprinderilor pentru dezvoltarea zonei.
În copilărie îi plăcea gustul mierii. Așa a început totul, – le spune Gjolaj tinerilor, – apoi trebuie să-ți urmezi visul.
„Albina Alpine” produce miere, polen, propolis și lapte de albine sau lăptișor de matcă. În lunile următoare, Gjolaj va organiza grupuri de apiterapie, care ajută persoanele care suferă de astm, adăugând un alt beneficiu societății de la albine./ (12 august)