Prim-ministrul, Luís Montenegro, a garantat astăzi că Portugalia este disponibilă să primească imigranți, dar nu o va face „cu porți larg deschise”, apărând mecanisme în Uniunea Europeană (UE) împotriva imigrației ilegale și care să garanteze întoarcerile în aceste situații.
„Suntem disponibili să putem primi, în Portugalia, imigranți veniți din țări unde oamenii nu văd garantate oportunitățile lor. Avem nevoie de forță de muncă, de forță de muncă calificată, de forță de muncă pentru mai multe sectoare de activitate economică și avem această deschidere, […] dar această deschidere nu trebuie să fie confundată cu o politică de porți larg deschise“, a declarat șeful Guvernului portughez.
Vorbind la Bruxelles la sosirea sa la Consiliul European marcat de o discuție despre gestionarea imigrației, Luís Montenegro a apărat crearea la nivelul UE de „mecanisme care să facă ca cei care nu respectă regulile să poată fi repatriați, să poată avea o întoarcere care, în mod natural, să asigure respectul drepturilor omului și să asigure respectarea demnității“.
„Trebuie să existe o consecință pentru imigrația neregulată pentru că, dacă nu există o consecință, înseamnă să deschizi ușa și toată lumea care ajunge în Europa neregulat ajunge să vadă situația sa regularizată și, prin urmare, este nevoie efectiv de mecanisme care să descurajeze comportamentele neregulate“, a adăugat acesta.
Subliniind că „fiecare stat membru are realitatea sa“ migratorie, Luís Montenegro a subliniat: „Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult în momentul de față pe noi Portugalia este să existe efectiv o politică de întoarcere care să fie, din punct de vedere al garantiei drepturilor omului, capabilă, pe de o parte, să urmărească obiectivul de a conduce persoanele să se conformeze regulilor“.
„Suntem o țară care are nevoie să primească imigranți și de asemenea are nevoie, așa cum a fost de fapt politica acestui Guvern, să aibă fluxuri migratorii reglementate pentru a putea oferi condiții de primire mai demne și aceasta este disponibilitatea noastră“, a concluzionat.
Summitul european regulat din octombrie vine într-un moment în care Germania și Franța își întăresc controalele la frontierele lor și strâng regulile pentru migrații, în timp ce țări precum Spania și Grecia se confruntă de asemenea cu presiunea migratorie, Italia încheie acorduri cu țări terțe și Polonia încearcă, la fel ca Finlanda, să suspende temporar dreptul la azil pentru a răspunde la ceea ce spun că sunt încercările Belarusului și Rusiei de a folosi migranți pentru a destabiliza Occidentul.
Acesta este un subiect sensibil în UE având în vedere diferitele puncte de vedere și diferitele contexte ale statelor membre în gestionarea imigrației, care va servi pentru a analiza cum să combată imigrația ilegală, să întărească întoarcerea persoanelor în această situație și să îmbunătățească căile legale de integrare.
Astăzi, ar trebui desfășurată astfel o discuție inițială pe acest subiect, care apare la câteva luni după ce UE a adoptat un nou pact în materie de azil și imigrație, care însă va intra în vigoare doar în 2026 având în vedere perioada necesară de adaptare pentru legislațiile naționale ale celor 27 de state membre, dar de la care Olanda și Ungaria deja cer excludere, în timp ce alte țări insistă pe adoptarea anticipată a noilor reguli.
La nivelul UE, se estimează că 27,3 milioane de cetățeni din țări terțe trăiesc în cele 27 de state membre, echivalentul a 6,1% din populație, iar imigranții ilegali reprezintă mai puțin de 1% din total.
În Portugalia, populația străină rezidentă este de puțin peste un milion.
go to the original language article
This article has been translated by Artificial Intelligence (AI). The news agency is not responsible for the content of the translated article. The original was published by Lusa.