go to the original language article
Bruxelles (dpa) – Liderii Uniunii Europene au discutat joi despre potențialele centre de returnare a migranților din afara blocului și alte abordări pe măsură ce capitalele adoptă poziții din ce în ce mai restrictive.
Construirea de tabere în afara UE pentru migranții care nu au dreptul să rămână în blocul comunitar „nu este un lucru nesemnificativ”, a spus președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen după întâlnire.
Întrebări deschise rămân, cum ar fi cât timp oamenii ar rămâne în aceste centre și ce se întâmplă dacă cineva nu poate fi returnat în țările lor de origine, a spus ea.
Țările UE au convenit să lucreze la returnări, deoarece în prezent doar 20% dintre migranții cărora li se cere să plece sunt deportați, a spus von der Leyen, după ce a anunțat o nouă legislație europeană privind returnările la începutul săptămânii.
„Ar trebui avute în vedere noi modalități de prevenire și combatere a migrației ilegale,” se arată într-o declarație comună publicată după întâlnirea de la Bruxelles.
În contextul unei serii de succese electorale pentru partidele de extremă dreapta din UE și al unui peisaj de securitate în schimbare, problema controversată a migrației a revenit în prim plan.
Guvernul de extremă dreapta al Italiei a anunțat săptămâna aceasta că primii migranți salvați pe mare au fost aduși în noi centre controversate de azil în Albania pentru a fi procesați în afara blocului.
La sosirea la întâlnire, cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat scepticismul cu privire la eficiența posibilului nou centre de primire.
„Este clar că conceptele care reprezintă doar câteva picături mici, având în vedere cifrele, nu sunt cu adevărat soluția pentru o țară atât de mare precum Germania,” a spus Scholz. „Am avut peste 300.000 de persoane care au venit în Germania în mod ilegal anul trecut,” a adăugat Scholz, subliniind că centrele care ar putea găzdui 1.000 sau 2.000 de persoane simultan nu ar ajuta prea mult.
Planurile recente ale Poloniei de a suspenda temporar dreptul la azil la granițele sale cu Rusia și Belarus au fost întâmpinate cu înțelegere. Varșovia acuză Moscova și Minsk că împing migranții spre granița poloneză, care este, de asemenea, o frontieră externă a UE, pentru a destabiliza blocul și a submina securitatea.
Finlanda, care are graniță cu Rusia spre est pe o distanță de aproximativ 1.340 de kilometri, a închis granița comună anul trecut din cauza acuzațiilor că Moscova aducea în mod deliberat solicitanți de azil neînregistrați la punctele de trecere.
Liderii UE și-au exprimat solidaritatea cu membrii afectați de instrumentalizarea politică a migranților. „Situațiile excepționale necesită măsuri adecvate,” se arată în declarația comună a UE, subliniind că toate măsurile luate trebuie să fie în conformitate cu legislația UE și internațională.
Țările UE au convenit la începutul acestui an asupra unei reforme majore menite să înăsprească legislația blocului privind migrația și azilul, o reformă care a fost pregătită ani de zile, dar implementarea noii legislații ar putea dura ani, unii solicitând accelerarea procesului.
Ucraina și Orientul Mijlociu discutate, de asemenea
Pe lângă migrație, sprijinul pe termen lung pentru Ucraina devastată de război și conflictul din Orientul Mijlociu i-au ținut ocupați pe liderii la summit.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky s-a alăturat liderilor UE pentru a-și prezenta viziunea asupra încheierii războiului și pentru a face o pledoarie pentru sprijin suplimentar. Ungaria, prietenoasă cu Rusia, a blocat însă mai multe ajutoare militare.
Liderii au discutat, de asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu după ce capitalele s-au străduit să cadă de acord asupra unui răspuns care ar putea ajuta la stoparea luptelor. (17 octombrie)