Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Guvernul a venit cu măsuri concrete pentru fermieri şi producătorii din industria alimentară şi vizează, împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene, identificarea mecanismelor care să reducă efectele pe care tranzitul şi exportul de cereale din Ucraina le produc asupra fermierilor din ţările de graniţă ale Ucrainei.
„Am înţeles şi înţelegem foarte bine care sunt consecinţele tranzitului de cereale din Ucraina către alte destinaţii. Săptămâna aceasta am semnat împreună cu alţi premieri o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene, pentru a identifica acele mecanisme în vederea reducerii efectelor pe care tranzitul şi exportul de cereale din Ucraina le produc asupra fermierilor din ţările de graniţă ale Ucrainei”, a afirmat Ciucă.
Premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria cer sprijinul Comisiei
Într-o scrisoare transmisă la sfârşitul lunii martie Comisiei Europene, premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria au propus mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile de produse alimentare ucrainene – crearea de către Uniunea Europeană, în colaborare cu Programul Alimentar Mondial (World Food Programme), a unei soluţii prin care cerealele ucrainene să fie achiziţionate, pentru a nu rămâne în UE, urgentarea procesului de ajutorare a fermierilor europeni şi crearea unor mecanisme automate de sprijin pentru fermierii din regiunile afectate. Potrivit unei alte propuneri, Comisia Europeană trebuie să ia în calcul reintroducerea taxelor vamale pentru importurile din Ucraina, care beneficiază acum de scutire.
Mari cantităţi de cereale ucrainene au pătruns pe piaţa statelor UE atât prin deschiderea acesteia acceptată de blocul comunitar pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia, cât şi din cauza blocajelor logistice care au făcut ca transporturi de cereale ucrainene destinate iniţial unor state terţe să rămână pe pieţele ţărilor central şi est-europene.
Fermierii români cer soluţii
În România, fermierii au făcut numeroase demersuri prin care au atras atenţia, de la începutul războiului, asupra unor perturbări grave ale pieţei interne a cerealelor şi oleaginoaselor: erodarea semnificativă a competitivităţii producătorilor agricoli autohtoni ca urmare a liberalizării comerţului cu mărfuri agricole cu Ucraina; prăbuşirea preţurilor interne (care nu mai acoperă nici costurile de producţie) şi inducerea unor volatilităţi foarte mari ale acestora, pe fondul volumelor suplimentare de marfă din Ucraina (situaţie devenită acută mai ales în zonele de graniţă); presiunea enormă pe o logistică de transport deja deficitară în România, ceea ce a dus la creşterea de 4 – 5 ori a tarifelor de transport, manipulare, navlu, la penuria de mijloace de transport (camioane, vagoane, barje), la escaladarea tarifelor de asigurare; presiunea pe logistica de stocare, în prezent depozitele din ferme fiind încă pline cu produse agricole nevalorificate, la doar două luni înainte de noua recoltă, din cauza blocării pieţei locale prin importul masiv de cereale şi oleaginoase din Ucraina; alocarea infimă, arbitrară şi discriminatorie a unor fonduri din rezerva de criză a Uniunii Europene, de mai puţin de 18 procente din suma totală antrenată – când, în fapt, ţara noastră a servit drept platformă logistică şi a facilitat tranzitul pentru cca 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina.
Fermierii români s-au deplasat şi la Bruxelles pentru a protesta în faţa Comisiei Europene, afişând bannere pe care se putea citi „Fermierii români merită respect”. România, unul din cei mai mari producători de grâu şi porumb in UE, a facilitat mai mult de jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul războiului.
Potrivit lui Răzvan Filipescu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea, importurile de cereale din Ucraina au crescut până la 570.000 de tone anul trecut, de la un nivel apropiat de zero în 2021.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus că fondurile de criză, în valoare de 56 de milioane de euro, puse la dispoziţie de blocul comunitar pentru fermieri sunt insuficiente şi de asemenea a criticat faptul că nu au fost luate în calcul „sacrificiile uriaşe” făcute de România.
Agricultorii români încep protestele pe 7 aprilie
Bucureşti – Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) vor protesta vineri, 7 aprilie, în mai multe localităţi din România, inclusiv Bucureşti, nemulţumiţi de soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar din ţara noastră din cauza conflictului din Ucraina.
„Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în ţările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forţarea ritmului fluxurilor de marfă. Acest demers nu îi va ajuta să îşi reia ciclul de producţie în condiţiile unei escaladări a cheltuielilor cu inputurile, dar a perturbat extrem de puternic piaţa din România”, arată organizaţia.
Agricultorii români sunt nemulţumiţi de „alocarea infimă, arbitrară şi discriminatorie” a unor fonduri din rezerva de criză a Uniunii Europene, de mai puţin de 18 procente din suma totală antrenată – când, în fapt, ţara noastră a servit drept platformă logistică şi a facilitat tranzitul pentru circa 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina.
Fermierii solicită „activarea urgentă a măsurilor de salvgardare (a suspendării concesiilor tarifare)” acordate prin Regulamentul (UE) 2022/870 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2022 şi revenirea la taxa vamală de bază. (6 apr)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.