go to the original language article
Președintele Guvernului din Canare, Fernando Clavijo, a trimis miercuri o scrisoare președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, în care solicită să se prezinte în fața eurodeputaților pentru a expune situația „limitară” pe care o trăiesc insulele și pentru a cere sprijinul Uniunii Europene (UE) în fața urgenței migratorii.
Obiectivul titularului Guvernului autonom spaniol este să transmită direct parlamentarilor europeni „situația de urgență” în care se află Canare, confruntându-se singure cu „cea mai mare criză migratorie din istoria noastră”.
În scrisoarea sa, Fernando Clavijo îi propune Metsola să intervină în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) sau în altă comisie a Camerei europene pe care o consideră oportună.
Scrisoarea către președinta Parlamentului European amintește că arhipelagul suportă în prezent un număr record de sosiri de cayucos, ceea ce reprezintă un „impact enorm” la toate nivelurile în arhipelag, „care deja suferă de condițiile specifice ale ultraperiferiei și în care efectele sosirii masive de migranți reprezintă o provocare majoră ce trebuie abordată, fără îndoială, cu sprijinul și cu o strategie coordonată între toate instituțiile, la nivel regional, național și european”.
De la 1 ianuarie până la 31 august anul acesta, Canarele au primit deja 25.554 migranți, ceea ce reprezintă o creștere de 123% față de primele opt luni ale anului 2023, an în care arhipelagul a primit 39.910 persoane pe mare, subliniază guvernul într-o notă.
Această cifră a fost deja cu 154% mai mare decât cea înregistrată în 2022 și a depășit recordul istoric atins în așa-numita ‘criză a cayucos’ din 2006.
Clavijo subliniază către Metsola că, fiind frontiera sudică a Europei, Canarele sunt poarta de intrare în teritoriul european pentru mulți migranți care călătoresc de pe coastele Africii Occidentale, prin ‘Ruta Atlantică’, „una dintre cele mai mortale rute migratorii din lume, în care numeroase persoane își pierd viața în încercarea de a ajunge pe sol european”.
Conform datelor ONG-urilor, un migrant moare către Canare la fiecare 45 de minute.
În special, șeful executivului canar atrage atenția titularului Europarlamentului asupra situației „complet nesustenabile” pe care o suferă insulele din cauza creșterii numărului de minori migranți neînsoțiți, fiind găzduiți în prezent în centrele arhipelagului aproape 5.500 de copii.
Scrisoarea trimisă miercuri președintei realegite a Parlamentului European completează eforturile pe care le face Guvernul Canarelor pentru „a lansa un apel de sprijin, unitate și solidaritate” în căutarea “unui răspuns comun în fața acestei provocări migratorii, care nu corespunde să fie asumată de regiunile aflate în prima linie, ca frontiere externe, și care necesită un răspuns coordonat la mai multe niveluri”, explică Clavijo către Metsola.
Ca parte din această strategie, președintele Canarelor a invitat deja de două ori președinta Comisiei Europene să cunoască direct drama migratorie.
Prima dată când Ursula von der Leyen s-a deplasat la Lampedusa în septembrie 2023 și ultima dată săptămâna trecută din cauza creșterii masive a sosirilor de bărci și a situației de suprasaturare a sistemului de găzduire a minorilor.
Fernando Clavijo a solicitat de asemenea Papei să călătorească în arhipelag pentru a da vizibilitate internațională crizei migratorii în timpul întâlnirii pe care au avut-o pe 15 ianuarie la Roma, la fel cum a făcut pe 17 noiembrie anul trecut cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Ilva Johansson, care a venit în Canare o lună mai târziu.
Pe 17 aprilie anul trecut, președintele Canarelor s-a întâlnit de asemenea la Bruxelles cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, pentru a cunoaște direct previziunile sale geopolitice pentru Africa și, în special, pentru zona instabilă a Sahelului.
În noiembrie 2023 a avut de asemenea o serie de întâlniri cu principalele grupuri parlamentare ale Europarlamentului pentru a obține ca Ruta Atlantică să primească un tratament similar celui mediteranean în Pactul European pentru Migrație și Azil care a fost aprobat luna trecută după o lungă perioadă de negocieri.