Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Comisia Europeană a aprobat o schemă notificată de România în valoare de 126 de milioane euro pentru a sprijini investiţiile în porturile care se confruntă cu o creştere a fluxurilor comerciale ca urmare a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Schema se va derula până la 31 decembrie 2024.
Măsura facilitează fluxurile comerciale înspre şi dinspre Ucraina, în concordanţă cu obiectivele planului de acţiune al UE pentru culoarele de solidaritate.
„Această schemă în valoare de 126 de milioane euro va permite României să reducă blocajele create de creşterea bruscă a volumului de mărfuri care sosesc în porturile de la Dunăre şi Marea Neagră. Ajutorul va sprijini operatorii portuari să prelucreze şi să depoziteze mărfurile care îşi aşteaptă rândul, reducând astfel blocajul cauzat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Acest lucru va contribui la planul de acţiune al UE pentru culoarele de solidaritate, fără a denatura în mod nejustificat concurenţa pe piaţa unică”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
România a notificat Comisiei planurile sale de a sprijini întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în anumite porturi din România să investească în instalaţii suplimentare de manipulare sau depozitare pentru prelucrarea mărfurilor care au fost deviate de la rutele lor comerciale normale din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi a imposibilităţii de a folosi rutele directe de export maritim ale Ucrainei. (11 ianuarie)
Măsura va contribui la funcţionarea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina
Măsura va fi finanţată parţial din fondurile de coeziune ale UE şi va contribui la funcţionarea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina prin facilitarea fluxurilor comerciale înspre şi dinspre Ucraina.
Ajutorul va lua forma unor granturi de până la 10 milioane euro pentru societăţile de logistică care îşi desfăşoară activitatea în porturile maritime şi interioare româneşti situate pe: graniţa estică a UE (Constanţa, Galaţi, Giurgiu); canalul Dunăre-Marea Neagră (Poarta Albă, Midia şi Năvodari); canalul Sulina sau porturile „satelit” ale Constanţei (Midia şi Mangalia).
Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii.
Comisia a constatat că ajutorul este necesar şi adecvat pentru a genera investiţia, care nu ar fi putut fi realizată în absenţa ajutorului, deoarece nici un investitor de pe piaţă, nici vreo instituţie financiară nu ar fi finanţat-o în condiţii comerciale din cauza incertitudinilor legate de războiul provocat de Rusia şi de caracterul temporar al fluxurilor comerciale pe care acesta le-a creat.
De asemenea, ajutorul este proporţional şi limitat la minimumul necesar pentru a genera investiţiile. Mai mult, nivelul ajutorului se bazează pe un deficit de finanţare dovedit. Operatorii pot primi numai acele ajutoare care sunt indispensabile pentru a acoperi costurile suplimentare aferente echipamentelor şi depozitării necesare pentru manipularea mărfurilor deviate de la rutele lor comerciale normale.
În plus, efectele pozitive ale ajutorului compensează eventualele efecte negative asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale dintre statele membre ale UE. Fluxurile comerciale în cauză au apărut în mod natural în porturile cele mai apropiate din punct de vedere geografic de Ucraina şi vor dispărea după soluţionarea crizei. (11 ianuarie)
Portul Constanţa a devenit cea mai importantă rută alternativă de export pentru Ucraina
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa a devenit cea mai importantă rută alternativă de export pentru Ucraina, după invazia rusească de anul trecut. Cerealele ucrainene ajung în Constanţa pe cale rutieră, feroviară şi cu barjele pe Dunăre.
În perioada ianuarie – noiembrie 2023, Ucraina a expediat 13 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la 11,7 milioane de tone până la finele lunii octombrie, şi 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.
Conflictul armat din Ucraina a generat un potenţial economic, dar şi o presiune asupra portului Constanţa, astfel că dezvoltarea şi modernizarea au devenit imperative, susţin şi reprezentanţii organizaţiei patronale Constanta Port Business Association. (8 ianuarie)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.