go to the original language article
„În lumea geopolitică de astăzi, trebuie să clarificăm că suntem singurul partener real pe care Balcanii de Vest îl au și că aspirațiile lor de a face parte din Uniunea Europeană sunt reale”, a declarat De Croo.
De la invazia militară rusă în Ucraina în 2022, politica europeană de extindere către Balcanii de Vest a căpătat un nou elan. „Cu toții credem că extinderea este cea mai geopolitică investiție în pace, securitate și prosperitate”, a reafirmat Antonio Costa, noul președinte al Consiliului European.
Spre deosebire de predecesorul său, Charles Michel, care a sugerat anul 2030, Costa nu înaintează o dată concretă pentru extindere. De asemenea, De Croo a subliniat că aderarea la UE trebuie să se bazeze pe meritele și reformele concrete ale fiecărui stat candidat. El nu este „fan” al unei mari extinderi, precum cea din 2004, când zece țări au aderat dintr-o suflare.
La summit, țările din Balcanii de Vest și-au exprimat frustrările cu privire la ritmul lent al procesului de extindere, a semnalat Costa la încheiere. UE oferă regiunii perspectiva de apartenență la organizație ca un mijloc de a contracara influența economică și geopolitică a Rusiei și Chinei, dar progresele concrete avansează doar cu pași mărunți. Costa a subliniat totuși că Muntenegru și Albania sunt cele două țări care „au înregistrat progrese semnificative în anul trecut”.
„Vrem să devenim al 28-lea stat membru în 2028. Este ambițios, dar realizabil”, a declarat președintele muntenegrean Jakov Milatovic. Potrivit președintelui, aceasta ar „trimite un semnal puternic și clar către toți ceilalți că procesul de extindere este încă viu și că reformele sunt recompensate”.