Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că se face o analiză cu privire la restructurarea facilităţilor fiscale anunţată de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, referitor la sectoarele construcţiilor şi IT, subliniind că nu vor fi luate decizii „pripite”.
„(…) avem facilităţi de 72 de miliarde. Suntem singurul stat european… avem un sistem fiscal unde nu există cotă unică. (…) Nu e o perioadă foarte uşoară să vii cu măsuri fiscale, pentru că niciodată în perioade de criză, cu toate că am început să o depăşim, dar n-avem încă o creştere economică majoră, n-am intrat în recesiune faţă de alte state europene şi menţinem trendul. Trendul şi de la Banca Mondială, şi de la FMI, şi de la Banca Naţională este că vom închide cel puţin cu un 3% creşterea economică. (…) Avem nişte reforme de implementat. În acele reforme avem şi începerea să scoatem aceste excepţii, fiindcă nu mai creezi un climat concurenţial. Excepţiile sunt într-un moment critic, vin şi sunt pe o perioadă determinată. Nu poate să devină o excepţie, o regulă, că, de aceea, se numeşte excepţie”, a spus Ciolacu.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că un plan de măsuri pentru încasări suplimentare la bugetul de stat va fi prezentat în curând şi a subliniat că restructurarea facilităţilor fiscale este obligatorie. El a făcut referire la sectorul construcţiilor şi sectorul IT.
În domeniul construcţiilor există facilităţi fiscale valabile până în anul 2028, ce constau în scutirea de impozit pe venit, de la plata contribuţiei la sănătate şi reducerea contribuţiilor la pensii şi muncă. În paralel, în acest domeniu trebuie asigurat un salariu minim brut de 3.000 de lei. Potrivit INS, salariile medii brute din construcţii sunt de aproximativ 5.000 lei, iar în sectorul IT de peste 11.000 lei.
Sindicaliştii anunţă proteste dacă se decide eliminarea facilităţilor salariale
Bucureşti – Consiliul Naţional al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, a luat decizia, în situaţia eliminării facilitaţilor salariale, să organizeze ample acţiuni de protest.
Sindicaliştii din industria alimentară reamintesc că deficitul comercial cu produse alimentare al României a urcat anul trecut la peste 5,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creştere cu 20% faţă de cel înregistrat în 2021.
Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, atrage atenţia că măsurile ar putea agrava situaţia economică şi financiară a României, vor conduce la creşterea numărului şomerilor, la închiderea multor ferme şi societăţi comerciale şi la importuri de alimente din ce în ce mai mari.
De asemenea, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a anunţat că nu este de acord cu eliminarea facilităţilor fiscale în sectoarele agricultură şi construcţii şi că decizia ar duce la o încetinire a motoarelor economiei.
„Putem să venim cu soluţii, avem propuneri de reducere a deficitului, dar în niciun caz nu putem să discutăm despre ceva ce am câştigat deja”, a susţinut Vicepreşedintele CNIPMMR Vali Priceputu, adăugând că între 40.000 şi 60.000 de muncitori ar putea părăsi sectorul construcţiilor în următoarele şase luni.
Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), a subliniat că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se menţionează că aceste facilităţi din construcţii vor fi eliminate treptat, în perioada 2025 – 2028.
Acesta a adăugat că, prin eliminarea facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor, statul ar putea încasa „ceva mai mult, nu mult mai mult, însă la anul va încasa mai puţin decât încasează acum”. Cel mai grav efect este, potrivit lui Erbaşu, faptul că şantierele se vor restrânge ca dimensiune iar PIB-ul din sector va fi mai scăzut decât potenţialul.
„Noi acum suntem undeva la 8% din PIB, dar am fi putut fi, având în vedere bugetele din PNRR şi din fonduri europene şi din alte resurse, la peste 10% (…). Însă vom fi obligaţi să rămânem jos. Un PIB care se va face cu oamenii noştri în afară, în Germania, în Franţa, Anglia. Un lucrător în construcţii contribuie la PIB-ul României cu o medie de 70.000 euro pe an (…) Vom avea cu 7 miliarde de euro în minus la PIB pe care i-am fi putut face în construcţii”, a explicat el.
Directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, subliniază că în raportul Băncii Mondiale se menţionează reforme de amploare, dar cu orizont de implementare 2025-2028. ”(…) dacă îţi propui să schimbi semnificativ regimul fiscal actual al unor industrii sau categorii de persoane trebuie să laşi un amplu timp de ajustare dincolo de dialog şi consultare, altfel consecinţele nu vor fi dintre cele mai plăcute pentru economie”, a arătat el.
Cele mai mari salarii, de peste 11.000 lei, sunt în sectorul IT, astfel că facilităţile fiscale în acest domeniu, care sunt deja de 10 ani de zile, şi-au atins maximumul, a afirmat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR).
„Măsurile care ar avea cel mai mare impact asupra IMM-urilor ar fi următoarele: creşterea valorii TVA, aşa cum este ea discutată în spaţiul public, care ar avea un efect negativ pentru şapte din zece întreprinzători, renunţarea la cota unică, cu un impact negativ pentru trei din zece întreprinzători, renunţarea la facilităţile CASS pentru domeniul construcţiilor şi agriculturii, care ar afecta negativ trei din zece întreprinzători, precum şi renunţarea la impozitul pe venit pentru salariaţii din domeniul IT, care ar afecta unul din zece IMM-uri”, a menţionat el.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.