go to the original language article
Directorul executiv al agenției europene de frontieră, Frontex, Hans Leijtens, a asigurat miercuri că agenția așteaptă cererea autorităților din Spania pentru a întări ajutorul în fața crizei migrației din Insulele Canare, unde a indicat că are loc o „creștere structurală” a sosirilor.
Într-o audiere în Parlamentul European, Leijtens a explicat că se trăiește o situație „îngrijorătoare” în Insulele Canare cu „creșterea structurală” a sosirilor de bărci cu migranți care încearcă să ajungă ilegal în Spania, deși a subliniat că asistența pe care o poate oferi Frontex „depinde total” de cererile autorităților spaniole, cu care menține negocieri pentru exercițiul din 2025.
„Sper că vom avea o cerere pentru ajutorul de care știu că este nevoie. Am vorbit cu centrele de recepție ale migranților și cu Garda Civilă și sunt conștient de situație, dar totul începe cu solicitarea autorităților spaniole. Lipsa acesteia nu îmi permite să sprijin autoritățile”, a argumentat el.
Conform lui Leijtens, din vizitele sale la Madrid și Canare, a concluzionat că focusul autorităților spaniole este să lucreze cu țările de origine și de tranzit, precum Senegal, Mauritania și Gambia, ceea ce în acest caz limitează capacitatea de acțiune a Frontex, deoarece nu are un cadru legal care să reglementeze relațiile și protocoalele cu aceste țări. „Vom încerca să găsim modalitatea de a contribui, dar depinde total de cererile făcute de administrațiile spaniole”, a subliniat el.
Responsabilul Frontex a explicat că aceasta este modalitatea în care agenția funcționează și că urmează acordurile în vigoare în Europa pentru a interveni în chestiunile migratoare. Cu toate acestea, el a apărat o agenție flexibilă care să poată răspunde în zile la situațiile de criză, după ce a dat exemplul că în Finlanda agenții au fost mobilizați în trei zile, după ce Helsinki a dat alarma pentru sosirea migranților din Rusia.
Leijtens a răspuns întrebărilor mai multor parlamentari spanioli, inclusiv ale ex-ministrului PP Juan Ignacio Zoido, care a criticat faptul că Spania nu folosește instrumentele pe care le permite UE în fața unei „situații nesustenabile” în Canare.
Din partea PSOE, Juan Fernando López Aguilar a profitat de ocazie pentru a critica obstrucția PP și Vox față de propunerea de reformare a legii pentru distribuirea migranților între comunitățile autonome spaniole, așa cum solicită guvernul canar.
Între timp, Jorge Buxadé, de la Vox, a pus ca exemplu de gestionare a migrației pe prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, când în Spania se observă o „creștere brutală” a sosirilor.
Pe de altă parte, președintele Canarelor, Fernando Clavijo, a trimis miercuri o scrisoare către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în care solicită să apară în fața eurodeputaților pentru a expune situația „limitată” pe care o trăiesc insulele și pentru a cere sprijinul Uniunii Europene (UE) în fața urgenței migrației.
Scrisoarea către președinta Parlamentului European amintește că insulele suportă în prezent înregistrări istorice ale sosirilor de bărci, ceea ce reprezintă un „impact enorm” la toate nivelele în arhipelag, „care deja suferă din cauza condițiilor proprii ale ultra-periferiei și în care efectele sosirii masive a migranților constituie o provocare majoră care trebuie abordată, fără îndoială, cu sprijinul și cu o strategie coordonată între toate instituțiile, la nivel regional, național și european”.
Clavijo subliniază către Metsola că, ca frontieră sudică a Europei, Canarele reprezintă poarta de intrare în teritoriul european pentru mulți migranți care călătoresc de pe coastele Africii de Vest, prin ‘Ruta Atlantică’, „una dintre cele mai mortale rute migratoare din lume, în care numeroase persoane își pierd viața încercând să ajungă pe teritoriul european”.
De la 1 ianuarie până la 31 august al acestui an, Canarele au primit deja 25.554 migranți, ceea ce reprezintă o creștere de 123% față de primele opt luni din 2023, an în care au ajuns în arhipelag pe mare 39.910 persoane, subliniază executivul într-o notă.
Această cifră a fost deja cu 154% mai mare decât cea înregistrată în 2022 și a depășit plafonul istoric atins în așa-numita ‘criză a bărcilor’ din 2006.