go to the original language article
„`html
Pentru al doilea an consecutiv, fluxurile migratorii au ajuns la „niveluri record, dar nu sunt scăpate de sub control”, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În plus, migranții care acoperă o nevoie ca forță de muncă nu au fost, de asemenea, suficient integrați pe piața muncii.
În 2023, cele 38 de țări ale OCDE au înregistrat 6,5 milioane de noi migranți „permanenți” (inclusiv persoane cu permise de ședere și cetățeni europeni), o creștere de 10% comparativ cu 2022, un an care deja înregistrase un record al fluxurilor migratorii.
SUA, unde Donald Trump, ales în recentele alegeri prezidențiale, a promis deportări masive, rămân principala țară de destinație cu 1,2 milioane de noi rezidenți legali permanenți, cel mai înalt nivel din 2006.
În plus, aproximativ o treime din țările OCDE au experimentat niveluri record de migrație, în special Regatul Unit (747.000), dar și Canada (472.000), Franța (298.000), Japonia (155.000) și Elveția (144.500).
Pe de altă parte, rata fluxurilor migratorii a scăzut în altă treime din țările din regiune, în special în Danemarca, Estonia, Israel, Italia, Lituania și Noua Zeelandă.
Cea mai mare parte a creșterii se datorează migrației familiale (+16%) care reprezintă 43% din totalul intrărilor, dar migrația umanitară (+20%) este, de asemenea, în creștere, notează OCDE.
Rata migrației pentru motive de muncă a rămas stabilă. Totuși, integrarea migranților pe piața muncii continuă să atingă niveluri fără precedent.
Tendința ascendentă post-pandemică în ocuparea forței de muncă a migranților a continuat în 2023, OCDE înregistrând „niveluri istorice de angajare” de 71,8%. Cea mai mare rată de angajare este în Noua Zeelandă (82,3%), în timp ce în Franța atinge 62,4%.
În același timp, nivelurile de șomaj în rândul acestor populații sunt scăzute (7,3%).
„Astăzi este puțin mai probabil (pentru migranți) să fie șomeri pe termen lung în comparație cu șomerii care s-au născut în țară”, notează organizația internațională.
Zece țări, inclusiv Canada (75,8%), Regatul Unit (76,3%) și Statele Unite (73,3%), precum și cele 27 de țări ale UE, au înregistrat „cele mai ridicate rate de angajare a migranților înregistrate vreodată”.
„Cererea puternică de forță de muncă în țările gazdă a fost unul dintre principali factori ai migrației în ultimii doi ani”, explică directorul de ocupare și muncă al OCDE Stefano Scarpetta.
„În multe țări OCDE care se confruntă cu deficite semnificative de forță de muncă și schimbări demografice iminente, creșterea numărului de lucrători migranți a contribuit la dezvoltarea economică durabilă”, continuă.
Proporția migranților dintre antreprenori a crescut semnificativ în țările OCDE în ultimii 15 ani. În 2022, 17% dintre lucrătorii independenți erau, în medie, migranți, comparativ cu 11% în 2006, notează raportul.
„Dialogul public referitor la impactul migrației pe piața muncii se învârte de obicei în jurul competiției pentru locuri de muncă între migranți și lucrătorii autohtoni. Cu toate acestea, migranții nu sunt doar lucrători competitivi, ci și angajatori”, rezumă raportul.
Conștienti de faptul că aceste „fluxuri semnificative au provocat îngrijorări generalizate” și în special „cererea intensă de infrastructuri de primire”, OCDE consideră că gestionarea migrației „necesită un echilibru tot mai delicat”.
Pe lângă înăsprirea legislației pentru azil, unele țări au început, de asemenea, să impună restricții pe alte rute legale de migrație pentru a reduce presiunea asupra pieței locuințelor și serviciilor publice.
MAR.MI
„`