Portugalia înregistrează cel mai mare procentaj din UE în sărăcia energetică – raport

Portugalia a fost, în 2023, statul membru al Uniunii Europene (UE) cu cel mai ridicat procentaj de sărăcie energetică, de 20,8% și la același nivel cu Spania, a anunțat astăzi Comisia Europeană, solicitând mai multă protecție pentru consumatorii vulnerabili.

Datele sunt menționate în raportul privind starea Uniunii Energiei, publicat astăzi de executivul comunitar la Bruxelles, în care se menționează că cele mai ridicate procente de persoane incapabile să-și mențină casa adecvat încălzită au fost înregistrate anul trecut în Portugalia și Spania, ambele țări cu 20,8%, urmate de Bulgaria (20,7%) și Lituania (20,0%).

Prin contrast, Luxemburg (2,1%), Finlanda (2,6%), Slovenia (3,6%) și Austria (3,9%) au înregistrat cele mai scăzute procente în ceea ce privește sărăcia energetică, a menționat instituția, subliniind că, în rândul celor 27 de state membre, o medie de 10,6% din populația UE nu este capabilă să-și mențină casa adecvat încălzită.

În comparație cu 2022, acest procent a crescut cu 1,3 puncte procentuale, într-un context de criză energetică și inflație.

Subliniind că situația sărăciei energetice variază “între țările UE care promovează măsuri pentru a proteja familiile”, Comisia Europeană subliniază că statele membre “pot acționa pentru a asigura accesul la servicii esențiale și pentru a proteja consumatorii vulnerabili de costuri excesive, combatând direct sărăcia energetică”.

În plus, executivul comunitar adaugă că “noua legislație a pieței energiei va proteja mai bine gospodăriile vulnerabile și pe cele afectate de sărăcie energetică împotriva deconectării”.

“În caz de criză a prețurilor la gazele naturale, măsurile de urgență la nivelul UE pot ajuta la protejarea consumatorilor prin intervenții asupra plafonelor de prețuri cu amănuntul”, se mai menționează.

Una dintre inițiativele aplicate în cadrul noii legislații pentru piața energiei a fost crearea, începând din acest an, a unui Fond Social pentru Climă, care ar trebui să mobilizeze cel puțin 86,7 miliarde de euro din veniturile Sistemului European de Comercializare a Certificatelor de Emisii pentru perioada 2026-2032, inclusiv o cofinanțare de 25% din partea țărilor, pentru a contribui la o tranziție socială echitabilă spre neutralitatea climatică.

Este prevăzut ca fondul să finanțeze măsuri și investiții pe care statele membre le adoptă în planurile lor sociale pentru climă până în iunie 2025, vizând astfel să ajute la compensarea creșterii așteptate a facturilor de energie din cauza introducerii prețului carbonului pentru încălzire și transporturi.

Potrivit raportului privind starea Uniunii Energiei, în primul semestru al anului 2024, jumătate din producția de electricitate din spațiul comunitar provenea din surse regenerabile.

În ceea ce privește gazul, când UE încearcă să fie independentă de aprovizionarea cu gaz din Rusia din cauza invaziei rusești în Ucraina, cota de gaz rusesc în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 18% în iunie 2024.

De asemenea, spațiul comunitar și-a stabilit obiective pentru reducerea cererii de gaz, care au permis scăderea acestui consum cu 138 de miliarde de metri cubi între august 2022 și mai 2024.

UE a atins pe 19 august anul trecut obiectivul de stocare a gazului de iarnă de 90%, cu mult înainte de termenul stabilit de 1 noiembrie.