Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Comisia Europeană a plătit a doua cerere de plată a României, de 2,76 miliarde euro, în granturi şi împrumuturi, din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, a anunţat Executivul comunitar.
Plata a fost posibilă în urma îndeplinirii de către România a 49 de jaloane şi obiective care acoperă reforme cheie în domenii cum ar fi tranziţia verde şi digitală – adoptarea legii privind decarbonizarea şi intrarea în vigoare a legii privind serviciile de cloud utilizate în sectorul public.
România a prezentat şi reformele pentru îmbunătăţirea aplicării politicilor publice, a promovării turismului şi culturii, dezvoltării resurselor umane în sectorul sănătăţii, îmbunătăţirea colectării taxelor şi sustenabilitatea pensiilor, modernizarea infrastructurii sistemului de educaţie, precum şi întărirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei contra corupţiei.
În 16 decembrie 2022, România a prezentat CE a doua cererea de plată, de 2,8 miliarde de euro, pe baza îndeplinirii celor 51 de jaloane şi obiective. În 27 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară parţial pozitivă a celei de-a doua cereri de plată a României, şi a găsit că două jaloane legate de investiţiile în energie nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
Planul general de redresare şi rezilienţă al României va fi finanţat cu peste 29 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi. ( 29 sept)
Jumătate dintre satele româneşti pot deveni „smart” până în 2030
Bucureşti – Jumătate dintre satele din România (50%) pot deveni inteligente până în anul 2030, însă rata de digitalizare depinde de mai mulţi factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităţilor locale, accesul la finanţare şi gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale necesare, susţin specialiştii Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC).
„Sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendinţă europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs şi va depinde de mai mulţi factori, precum: implicarea autorităţilor locale, accesul la finanţare, gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităţilor publice cât şi la nivelul societăţii – a celor care, în cele din urmă, fac parte din „comunităţile inteligente”. (…) Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele ţării, ţinând cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de iniţiative în peste 140 de comune”, susţine Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC.
Conform statisticilor, în prezent, proiectele smart sunt tot mai des întâlnite în mediul rural, iar progresele în infrastructura digitală şi creşterea accesului la tehnologie, cu aproape şapte din zece gospodării din mediul rural conectate la internet, au contribuit la această evoluţie.
Proiectele de „smart village” vizează: şcolile – sisteme de învăţământ la distanţă, biblioteci digitale şi programe educaţionale adaptative bazate pe inteligenţă artificială (IA); administraţia locală – servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relaţiei cu cetăţenii şi companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgenţă; infrastructură – iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deşeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă – sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producţiei agricole cu cea de energie alternativă pe acelaşi teren.
În viziunea experţilor, printre tehnologiile care contribuie la tranziţia către comunităţi inteligente se află: senzori IoT (monitorizare, începând de la trafic, până la calitatea aerului), sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, reţele de distribuţie inteligente, 5G (pentru o conectivitate rapidă şi eficientă), platforme de ticketing digital (aplicaţii mobile pentru transportul public), camere de supraveghere cu IA (pentru securitate şi gestionarea traficului), telemedicină (aplicaţii şi dispozitive pentru consultări la distanţă) şi Big Data (Centre de date pentru analiza şi optimizarea serviciilor publice).
La nivel naţional, sunt peste o mie de proiecte şi iniţiative Smart City şi Smart Village dezvoltate din anul 2016 până în prezent. (26 sept)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.