Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Schimbările în fiscalitate nu vor aduce beneficii fără o analiză temeinică a sistemului fiscal, fără o reformă serioasă şi fără implementarea de tehnologie în administrarea fiscală, susţine Daniel Anghel, partener şi lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.
„Supraimpozitarea vehiculată nu are sens economic sau social: nu ar aduce încasări la buget care să rezolve măcar parţial situaţia dificilă a deficitului şi nici nu ar genera echitate între contribuabili, atâta timp cât este pus arbitrar un prag fără nicio modelare economică pentru a-l justifica. În al doilea rând, impozitarea progresivă nu poate fi introdusă în viitorul apropiat fără o reformă solidă a administraţiei fiscale care, în condiţiile actuale, nu este pregătită să gestioneze milioane de declaraţii şi nici fără un studiu care să indice variantele optime de impozitare pentru economia locală. Fără o analiză temeinică a sistemului fiscal, fără o reformă serioasă şi fără implementarea de tehnologie în administrarea fiscală, schimbările în fiscalitate nu vor aduce beneficii”, a apreciat Daniel Anghel.
El spune că orice dezbatere despre o viitoare modificare a fiscalităţii din România ar trebui să aibă în vedere creşterea echităţii fiscale şi a încasărilor bugetare prin reformarea administraţiei fiscale şi analiza legislaţiei pentru a mări baza de impozitare.
Raportul BM urmează să fie utilizat în deciziile de politică fiscal bugetară, întrucât PNRR conţine obiectivul pe care trebuie să-l atingă Executivul de la Bucureşti, respectiv majorarea veniturilor bugetare cu 3 puncte procentuale din PIB până în 2026 prin reforma sistemului fiscal, arată sursa.
Documentul BM a fost transmis autorităţilor române încă de la finalul anului trecut, nu a fost publicat oficial, dar a apărut în presă fără să fie negat de autorităţi, a mai spus Anghel, adăugând că el are o serie de recomandări pentru potenţialele reforme ale cadrului politicii fiscale, dar subliniază că nici una dintre reformele fiscale propuse nu poate fi realizată fără reforma şi digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
„Guvernul trebuie să abordeze politicile fiscal-bugetare unitar şi să calculeze impactul fiecărei potenţiale decizii într-un ansamblu. (…) În 2022, cheltuielile cu salariile şi pensiile au ajuns la circa 20% din PIB, în condiţiile în care încasările din taxe, respectiv veniturile fiscale ale statului, au fost de circa 27% din PIB. Acest dezechilibru bugetar nu poate fi corectat cu măsuri ad hoc, ci doar printr-o regândire a întregii politici fiscal-bugetare a statului”, a punctat el.
Recomandările BM
Potrivit consultantului, principalele recomandări vizează reformarea impozitării veniturilor din muncă cu luarea în considerare a introducerii unei rate progresive a impozitului pe venitul personal pentru veniturile din muncă, precum şi cu eliminarea diverselor excepţii, scutiri care îngustează baza de impozitare.
Totodată, se are în vedere reformarea impozitării veniturilor din capital pentru a creşte eficienţa şi echitatea, îmbunătăţirea impozitării proprietăţii prin trecerea de la un sistem bazat pe suprafaţă la un sistem bazat pe valoarea de piaţă, reformarea stimulentelor privind impozitul pe profit pentru a îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa (de exemplu simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare şi dezvoltare la o singură deducere îmbunătăţită), reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent, 88.500 euro) şi eliminarea cotelor reduse de TVA.
Reformele fiscale ar trebui să fie realizate împreună cu reforme cheie în domeniul cheltuielilor pentru a obţine treptat consolidarea fiscală, precum reforma sistemului de pensii (inclusiv a pensiilor speciale), restructurarea sistemului de salarizare în sectorul public şi introducerea treptată a bugetării pe programe în administraţia centrală. (4 mai)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.