go to the original language article
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus marți un nou fond care ar putea mobiliza aproape 800 miliarde de euro pentru investiții în apărare în întreaga Uniune Europeană, inclusiv ajutor militar pentru Ucraina. „Suntem într-o eră a reînarmării și Europa este pregătită să-și crească masiv cheltuielile de apărare”, a spus ea la Bruxelles.
Propunerea sa, destinată să consolideze capacitățile de apărare ale UE, sugerează să permită statelor membre o mai mare flexibilitate în cheltuielile de apărare, să relaxeze normele de obicei stricte ale UE privind datoria și deficitul, și să realoce fondurile de dezvoltare regională către investițiile militare.
Planul include, de asemenea, 150 miliarde de euro în împrumuturi pentru domenii critice de apărare precum apărarea aeriană și antirachetă, sistemele de artilerie, dronele și mobilitatea militară, a explicat von der Leyen. „Cu acest echipament, statele membre își pot crește enorm sprijinul pentru Ucraina”, a adăugat ea.
Comisia speră că, alături de capitalul privat și fondurile suplimentare de la Banca Europeană de Investiții (BEI), această propunere poate mobiliza un total de 800 miliarde de euro pentru apărare.
„Trăim în momentele cele mai semnificative și periculoase”, a spus von der Leyen. Liderii UE au planificat să discute propunerea într-un summit special la Bruxelles joi.
Cu toate acestea, propunerea întâmpină rezistență internă. Prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, și prim-ministrul slovac, Robert Fico, au indicat că vor bloca orice decizie a UE de a înarma Ucraina, preferând acorduri bilaterale.
„Trebuie să fim la înălțime”: Provocarea reînarmării Europei
„Acesta este momentul Europei și trebuie să fim la înălțime”, a spus Von der Leyen anunțând noul său plan de a reînarma Europa. Dar, chiar și după trei ani de război în Ucraina, țările europene au avut dificultăți să cheltuiască mai mult pe apărare.
În ciuda apelurilor pentru o investiție mai mare în apărare, multe țări europene au întârziat să se angajeze. Obiectivul NATO de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, care a fost susținut de Statele Unite, rămâne un parametru pe care multe țări îl găsesc greu de atins. De exemplu, Portugalia s-a angajat să atingă acest obiectiv abia în 2030.
Slovenia, una dintre țările care cheltuiesc cel mai puțin pe apărare din NATO, alocă în prezent aproximativ 1,35% din PIB și plănuiește să crească această cifră la 2% în 2030. Pe de altă parte, țări precum Cehia fac presiuni pentru a depăși pragul de 2%, și prim-ministrul Petr Fiala își propune să atingă 3% în anii următori.
În Macedonia de Nord, aliat al NATO și aspirant la statutul de membru al UE, guvernul plănuiește, de asemenea, să aloce mai mult de 2% din PIB pentru apărare.
Deși este un pas pozitiv, rămâne o luptă pentru multe țări ale UE, în special pentru cele cu bugete de apărare limitate și infrastructură militară învechită.
Bulgaria, membru NATO și UE, produce și exportă echipamente de apărare, dar se confruntă cu provocări pentru a-și moderniza armata din epoca sovietică. În ciuda planurilor de a crește cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2025, experții prezic că bugetul real va fi mai aproape de 2,1%, limitat de realitățile financiare.
Europa se unește de partea Ucrainei
Anunțul de a crește semnificativ cheltuiala de apărare și ajutorul militar pentru Ucraina vine după ce administrația președintelui american, Donald Trump, a anunțat luni că va suspenda temporar ajutorul militar american pentru Ucraina.
Decizia lui Trump de a retrage ajutorul a urmat atacului său verbal împotriva președintelui ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, la Casa Albă în fața jurnaliștilor, crescând temerile că intenționează să forțeze Kievul într-un acord de pace care să-i dea președintelui rus, Vladimir Putin, ceea ce dorește.
Deși Trump, recent reales, s-a prezentat ca un mediator între Putin și Zelensky, abordarea sa a lăsat Kievul și Europa deoparte în timp ce caută o apropiere cu liderul rus.
Această schimbare a fost pe deplin evidentă în întâlnirea din Biroul Oval cu Zelenskyy, pe care Trump l-a acuzat că nu este suficient de recunoscător pentru ajutorul american și că nu este „pregătit” pentru pace cu Rusia.
Dar liderii europeni s-au unit în sprijinul Kievului și un summit organizat anterior la Londra de prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, pentru a prezenta un plan de pace Statelor Unite a devenit o sesiune de recuperare pentru Zelenskyy după vizita dureroasă la Casa Albă.
Zelenskyy s-a întâlnit cu regele Carol al III-lea duminică, într-o încercare de a arăta dorința Londrei de a susține statutul liderului ucrainean după critica primită din partea lui Trump.
Zelenskyy a spus ulterior că summitul și-a consolidat angajamentul de a lucra pentru pace. „Avem nevoie de pace, nu de un război fără sfârșit”, a spus el pe Telegram. „În viitorul apropiat, toți dintre noi în Europa ne vom defini pozițiile comune: liniile pe care trebuie să le atingem și liniile în care nu putem ceda”, a adăugat. „Aceste poziții vor fi prezentate partenerilor noștri din Statele Unite.”
Starmer a mai spus că Marea Britanie, Franța „și alții” vor lucra cu Ucraina la un plan pentru a opri luptele, pe care apoi îl vor prezenta Washingtonului.
Președintele francez , Emmanuel Macron, întorcându-se de la summit, a declarat ziarului Le Figaro că Franța și Marea Britanie doresc să propună un armistițiu parțial de o lună „în aer, pe mare și în infrastructura energetică”.
Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a cerut Statelor Unite și Europei să-i arate lui Putin „că Occidentul nu are intenția de a ceda șantajului și agresiunii sale”.
„Muncă grea”
Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a subliniat importanța de a evita divizarea Occidentului de Ucraina în discuțiile purtate la Londra cu Starmer. „Cred că este foarte, foarte important să evităm riscul ca Occidentul să se împartă”, a spus Meloni. „Și cred că în acest sens Marea Britanie și Italia pot juca un rol important în construirea de poduri”, a spus Meloni.
Meloni, lidera partidului de extremă dreapta Frații Italiei, se bucură de relații favorabile cu Washingtonul și este văzută ca o opțiune pentru a repara legăturile cu Trump după disputa de la Casa Albă.
Cu toate acestea, în fața unei Rusii intransigente și a unor State Unite ezitante, provocările pe care le are Europa de a rămâne unită în spatele Ucrainei sunt semnificative.
Starmer și Macron au spus că sunt dispuși să desfășoare trupe britanice și franceze în Ucraina pentru a ajuta la menținerea oricărui armistițiu. Fără garanții de participare din partea Statelor Unite, „Europa trebuie să facă muncă grea”, a spus Starmer. Cu toate acestea, acesta este punctul de tensiune pentru multe părți europene.
Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, nu exclude trimiterea de trupe suedeze în Ucraina, dar dorește în mod clar ca Statele Unite să participe. „Trebuie să se construiască pe o protecție americană și pe structuri credibile”, a spus Kristersson la Londra.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a afirmat că garanțiile de securitate care vor fi acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru „întregul flanc estic, de la Baltică până la Marea Neagră”, subliniind că nu vor putea fi acordate fără sprijinul Statelor Unite.
Un alt susținător european al Ucrainei, Spania, dorește să vadă contururile păcii care trebuie menținută în Ucraina înainte de a se angaja să mențină un armistițiu.
Ministrul spaniol al Afacerilor Externe, José Manuel Albares, a declarat luni mass-mediei spaniole că Spania „nu are nicio problemă” în a trimite trupe în străinătate, dar în acest moment în Ucraina „efortul rămâne fundamental politic și diplomatic” pentru a asigura o pace justă și durabilă și nu un simplu armistițiu temporar.
Summitul special al liderilor UE care va avea loc joi la Bruxelles va fi întâlnirea de următoare importantă pentru a defini calea pe care trebuie să o urmeze Ucraina. Zelenskiy a fost invitat să participe, având în vedere că dezbaterea despre un ajutor militar crescut al UE pentru Ucraina este și mai important în noua eră a lui Trump.
Acest articol este publicat de două ori pe săptămână. Conținutul se bazează pe știri ale agențiilor participante în enr.