Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Creşterea preţului la energie, modificările legislative luate de autorităţi pentru a veni în sprijinul populaţiei şi al economiei şi reacţiile asociaţiilor de profil au fost teme importante dezbătute şi în ultimele zile, în România.
Senatul modifică OUG 119 privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie
Bucureşti – Senatul a adoptat modificări la OUG 119/2022 privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică, fiind lărgită lista celor care beneficiază de preţ plafonat pentru consumul realizat până la 31 august 2023, însă Ordonanţa va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, care este for decizional.
S-au discutat mai multe variante de acordare, printre care vouchere sau facilităţi pentru familiile cu trei şi mai mulţi copii, aplicarea cea mai simplă fiind principalul criteriu avut în vedere. De asemenea, în noua legislaţie urmează să fie transpuse propunerile şi măsurile stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Un amendament la ordonanţă prevede că producătorii trebuie să vândă 70% din producţie prin contracte bilaterale, pragul de decontare de 1.300 de lei/MWh se elimină pentru furnizorii de ultimă instanţă (FUI), cu excepţia clienţilor nou-preluaţi, furnizorii care au în portofoliu cel puţin 100.000 de clienţi şi un consum de cel puţin 500 GWh în anul 2021, au obligaţia să încheie contracte la termen de minim trei ani care să acopere 70% din consumul clienţilor lor pentru următorii trei ani.
Preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/kWh în cazul clienţilor casnici şi maximum 0,37 lei/kWh pentru clienţii noncasnici.
Potrivit amendamentelor adoptate de Senat, printre beneficiarii din mediul economic şi din instituţiile publice pentru care energia electrică se facturează cu maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar, se numără întreprinderile mici şi mijlocii, operatorii ce furnizează serviciile de utilităţi publice, operatorii economici din domeniul industriei alimentare, întreprinderile publice care administrează sau gestionează investiţii în domeniul sportului, administratorii parcurilor industriale, producătorii şi distribuitorii de medicamente, farmaciile care utilizează lanţ de frig, lăcaşurile cultelor recunoscute oficial în România. (17 sept)
Ministerul Energiei susţine încheierea contractelor bilaterale pe termen lung de către producătorii de energie
Bucureşti – Ministerul Energiei susţine încheierea de către producători a contractelor bilaterale pe termen lung, direct către consumatorii industriali sau către furnizorii clienţilor finali, a afirmat ministrul de resort, Virgil Popescu.
El a spus că în prezent nu se vinde energie pentru anul 2023 pentru că, potrivit OUG 119, producătorii au termen până la 1 noiembrie să-şi aprobe strategiile de vânzare pe termen mediu, patru-cinci ani. (3 oct)
Asociaţiile în domeniu atenţionează că modificările legislative vor avea efecte negative
Bucureşti – Facturile la energie şi gaze vor veni cu întârziere, iar oamenii vor trebui să plătească dintr-o singură dată consumul pe două-trei luni, arată asociaţiile în domeniu, subliniind că furnizorii de energie nu au timp să modifice softurile conform modificările aduse în Senat.
„Sunt necesare măsuri de sprijin pentru o serie de consumatori, care au reală nevoie. (…) Nu este însă clar modul de aplicare a acestor măsuri. Furnizorii au nevoie de timp pentru a se pregăti şi a aplica noile prevederi, dar, mai ales, este necesar să li se pună la dispoziţie o serie de date care sa le permită aplicarea noilor prevederi, cum ar fi lista familiilor cu trei sau mai mulţi copii, beneficiare ale plafonării”, explică acestea.
„În prezent, ne confruntăm cu preţuri la niveluri istorice record. Şi, ca să respecte legea, furnizorii vor fi nevoiţi să achiziţioneze energia exact într-un moment de preţuri record. Practic, prin această prevedere legislativă, autorităţile „îngheaţă” pentru 3 ani preţurile uriaşe din prezent! (…) autorităţile statului nu recunosc decât un preţ mediu de 1.300 lei/MWh, potrivit OUG 119/2022″, subliniază asociaţiile.
Ei critică şi prevederea care se referă la obligativitatea producătorilor de a vinde 70% din energia electrică produsă doar prin contracte bilaterale negociate direct: ”Cum legislaţia nu detaliază, înseamnă că toţi producătorii – mari şi mici, ba chiar şi prosumatorii – sunt obligaţi să vândă 70% din energia produsă către furnizori, distribuitori, Transelectrica şi marilor consumatori, arată AFEER.
Mai mult, asociaţiile spun că supra-impozitarea sau „contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică” lasă operatorii care desfăşoară activităţi de tranzacţionare fără bani. ”Un procent de doar 2% din diferenţa între preţul cu care se achiziţionează energia electrică sau gazele naturale şi cel cu care se vinde nu acoperă costurile”, punctează ei. (3 oct)
Inflaţia creşte; BNR anunţă noi dobânzi
Bucureşti – Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022. De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.
”Am văzut că inflaţia s-a dus în preţurile alimentare. Din cauza preţurilor la combustibili, la energie, din cauza problemelor în lanţurile de producţie. Dacă ne uităm spre spre viitor, observăm o anumită înrăutăţire suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei. Trei factori negativi principali: legume, fructe, ouă, din cauza secetei, preţurile la energie, atât cotaţiile internaţionale mai mari, cât şi anumite modificări la schema de plafonare şi preţurile la alimente (…) Pe partea pozitivă nu vedem decât combustibilii, petrolul care a scăzut”, a explicat un oficial al BNR, adăugând că România se află pe locul 7 în Europa privind rata inflaţiei, cu 13%, iar o noi prognoze vor fi anunţate pe 8 noiembrie. (5 oct)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.