go to the original language article
BRUXELLES – Croația susține puternic țările din Balcanii de Vest în drumul lor spre UE, dar pe baza meritelor, ceea ce înseamnă că, printre altele, trebuie să respecte principiile relațiilor de bună vecinătate, a declarat marți, la Bruxelles, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Andreja Metelko Zgombić.
„Croația susține ferm procesul de extindere pe baza meritelor”, a spus Metelko Zgombić după încheierea reuniunii miniștrilor afacerilor europene din statele membre ale UE.
Consiliul Afaceri Generale, format din miniștrii afacerilor europene din statele membre, a avut marți prima reuniune formală sub președinția maghiară.
În cadrul reuniunii, s-a discutat despre statul de drept în statele membre, iar la discuții au participat pentru prima dată în mod egal și miniștri din patru țări din Balcanii de Vest, care au deschis deja negocierile de aderare – Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
Miniștrii nu au discutat la reuniunea lor despre progresele concrete pe care aceste patru țări le-ar putea face până la sfârșitul anului, deoarece discuțiile pe acest subiect se desfășoară la niveluri inferioare în Consiliul UE.
Ungaria, în calitate de președinte, susține ferm progresul țărilor din Balcanii de Vest către aderarea la UE și încearcă să organizeze conferințe interguvernamentale de aderare până la sfârșitul acestui an, pentru ca unele dintre aceste țări să deschidă sau să închidă unele capitole de negocieri. Pentru acest lucru este necesar consensul tuturor statelor membre.
Întrebată care sunt șansele ca acest lucru să se întâmple, Metelko Zgombić a spus că Croația consideră că Albania și Macedonia de Nord ar trebui să fie permise să facă un pas înainte și să deschidă unele capitole.
„În cazul Muntenegrului, relațiile de bună vecinătate și neîntreprinderea de acțiuni care să le dăuneze sunt un element important în funcție de care se măsoară disponibilitatea țării de a avansa pe calea europeană”, a spus Metelko Zgombić, subliniind că la reuniunea de astăzi nu s-a discutat despre deschiderea sau închiderea capitolelor de negocieri pentru nicio țară.
„Vom urmări în ce măsură Muntenegru îndeplinește ceea ce a promis deja și acest lucru va fi unul dintre elementele pe care vom evalua dacă a venit momentul să închidă unele capitole concrete”, a spus Metelko Zgombić.
Parlamentul muntenegrean a adoptat la sfârșitul lunii iunie o rezoluție privind genocidul de la Jasenovac pentru a liniști partidele pro-sârbe din coaliția guvernamentală muntenegreană după ce Muntenegru a susținut la ONU o rezoluție privind genocidul de la Srebrenica.
Opoziția muntenegreană a subliniat atunci că acest demers este „un cal troian” al președintelui sârb Aleksandar Vučić pentru a deteriora relațiile de bună vecinătate cu Croația.
În ceea ce privește Serbia, Metelko Zgombić a spus că aceasta trebuie să demonstreze clar, prin măsuri concrete, că dorește să meargă înainte pe calea europeană. „Atunci putem discuta despre deschiderea sau închiderea unor capitole”, a spus ea.
Ea a adăugat că la discuțiile de astăzi privind statul de drept a reamintit despre problema jurisdicției regionale.
Serbia a adoptat acum mai mult de zece ani Legea privind jurisdicția regională, prin care s-a autoproclamat competentă pentru procesarea crimelor de război comise pe teritoriul fostei Iugoslavii.
„Atâta timp cât există această lege privind jurisdicția regională, Serbia nu poate progresa pe calea europeană. Mulți colegi în discuția de astăzi au subliniat că statul de drept este esența încrederii reciproce și, prin urmare, o astfel de încercare de a lua competența unui stat membru nu este acceptabilă”, a spus Metelko Zgombić. (24 septembrie 2024)