Expert: în 2024, Uniunea a suferit un eșec în lupta împotriva dezinformării

„`html

Amestecul rusesc în alegeri în România, Moldova și Georgia a arătat că UE pierde lupta cu dezinformarea online, susține Alice Stollmeyer de la think tank-ul Defend Democracy. Moderarea conținutului nu este suficientă; este nevoie de acțiuni mai ample, cum ar fi sancțiuni mai dure pentru atacurile hibride – a apreciat experta în discuția cu PAP.

Deși Uniunea Europeană a adoptat noi mecanisme pentru a combate dezinformarea online, inclusiv reglementări privind serviciile digitale (DSA) și un cod de conduită privind dezinformarea, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că unul dintre prioritățile noii Comisii Europene va fi Scutul European al Democrației, o strategie pentru apărarea democrației împotriva influențelor externe, ultimele evenimente legate de alegeri din România, precum și din Moldova și Georgia, au arătat că Uniunea încă pierde lupta cu dezinformarea online.

În România, aplicația de comunicare TikTok a fost acuzată de favorizarea, în timpul campaniei prezidențiale, candidatului prorus al dreptei radicale Calin Georgescu. Astfel de practici au făcut ca un politician necunoscut până atunci să câștige brusc popularitate și să câștige primul tur de scrutin, dar rezultatul lor a fost în cele din urmă invalidat. Anterior, în toamnă, Rusia a făcut încercări nereușite de a se amesteca în alegerile prezidențiale din Moldova, printre altele, prin desfășurarea unor campanii de dezinformare online care ponegreseau pe actuala (și reealesă) președintă Maia Sandu și răspândeau fake news-uri despre UE și Occident. Moscova a intervenit de asemenea în mod eficient în cursul alegerilor parlamentare din octombrie din Georgia, câștigate de partidul visului georgian prorus.

Potrivit lui Stollmeyer, șefa think tank-ului bruxellez Defend Democracy, UE adoră să se laude cu realizările sale în lupta împotriva dezinformării, dar, de fapt, nu este în măsură să ofere date cuantificabile care să-i dovedească eficacitatea. „Să ne punem întrebările: a scăzut oare numărul minciunilor și mesajelor dezinformative online în ultimele luni? Dar numărul conturilor false și al campaniilor de manipulare?” – a întrebat analista în discuția cu PAP.

În opinia sa, atâta timp cât UE nu începe să combată cauzele dezinformării, în loc de manifestările ei, nu va fi eficientă. „Avem nevoie de acțiuni mai ample. Dezinformarea este doar una dintre armele folosite de Kremlin. În Moldova și Georgia s-au folosit mult mai mult decât dezinformarea. A fost întreg spectrul atacurilor hibride” – a remarcat Stollmeyer.

Experta a subliniat că UE nu își poate permite ca Scutul European al Democrației prezentat de von der Leyen să fie limitat doar la lupta împotriva dezinformării. „Chiar dacă extindem sfera acestei strategii și la influențele și amestecurile din afară, așa cum dorește Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS), tot ne vom abate de la scop. După un deceniu de ciuciuba instituțională, concentrându-se pe verificarea faptelor și blocarea conținutului care a apărut deja, ar trebui să știm că nu este suficient. Aplicarea mai eficientă și rapidă a DSA și a reglementărilor privind protecția datelor digitale este un început bun, dar avem nevoie și de o lege a integrității digitale care să pună capăt algoritmilor polarizanți și designului platformelor sociale într-un mod care să dependențeze utilizatorii” – a argumentat analista.

Stollmeyer a susținut că UE trebuie să creeze urgent o infrastructură digitală europeană care să pună pe primul loc binele public, să adopte o politică cuprinzătoare de apărare împotriva amenințărilor hibride și să lege Scutul European al Democrației de o nouă strategie a UE pentru pregătire. „Acest lucru va permite Uniunii să implementeze toate instrumentele de luptă împotriva amenințărilor la adresa democrației” – a evaluat.

Stollmeyer a avertizat că trebuie acționat rapid, deoarece atacurile dezinformative se vor intensifica și vor folosi noi tehnologii, precum AI, chatbots sau realitate virtuală. „Problema se va intensifica, deoarece adversarii noștri, adică forțele antidemocratice, găsesc din ce în ce mai ușor să folosească tehnologia ca armă. Miniștrii apărării și serviciile secrete avertizează, de asemenea, împotriva încercărilor tot mai numeroase de sabotaj în întreaga Europă și sunt de părere că Rusia ar putea să-și intensifice războiul imperial pe unul sau mai multe țări NATO în câțiva ani. Dacă viitorul democrațiilor noastre depinde de pregătirea și reziliența noastră, trebuie să începem să lucrăm deja astăzi” – a apelat. (28.12.2024)

„`