go to the original language article
După agresiunea rusă asupra Ucrainei, relațiile dintre Rusia și Grecia, în mod tradițional prietenoase, s-au prăbușit, însă atitudinile rusofile sunt încă prezente printre extrema dreaptă și stânga radicală din Grecia – a declarat expertul grec prof. Panagiota Manoli.
De la sfârșitul Războiului Rece, Atena a încercat să echilibreze între Uniunea Europeană și NATO și „parteneriatul special” cu Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, Grecia și-a adaptat răspunsul la aliații din UE și Alianță. Relațiile greco-ruse, inclusiv comerciale, s-au prăbușit, iar Rusia a inclus Grecia în grupul așa-numitelor țări neprietenoase – a reamintit Manoli de la Universitatea din Peloponez și expert al think tank-ului ELIAMEP.
Totuși, anul 2022 a devenit un punct de cotitură în cazul atitudinilor proruse în Grecia, tradițional prietenoasă cu Rusia – a evaluat.
Manoli a subliniat că tensiunea în relațiile diplomatice dintre aceste două țări a crescut însă mai devreme, în 2018, când Grecia a expulzat doi diplomați ruși, acuzându-i de acțiuni împotriva securității naționale.
Studiile de opinie publică arată că majoritatea grecilor condamnă invazia rusă în Ucraina și sunt de acord cu susținerea Kievului, însă în anumite chestiuni, grecii diferă de societățile altor țări din UE.
La scurt timp după invazie, un sondaj Politico a arătat că 60% dintre greci au considerat agresiunea rusă ca fiind inacceptabilă. Grecii fac parte, de asemenea, dintre societățile care susțin cel mai puțin sancțiunile împotriva Rusiei: într-un sondaj Eurobarometru din mai 2022, doar 53% dintre greci au susținut aceste restricții (media UE fiind de 80%). După doi ani de război, procentul de sprijin pentru sancțiuni a scăzut în Grecia la 38% (la 58% în UE).
Expertul a subliniat totodată că societatea greacă privește cu aproape aceeași suspiciune atât Rusia cât și SUA, iar în același timp, după izbucnirea războiului în Ucraina, au crescut sentimentele proeuropene în rândul grecilor.
Studiile de opinie publică arată că în țară sunt încă prezente atitudinile rusofile. Potrivit Manoli, chiar și după anexarea Crimeei, Grecia a fost „cea mai rusofilă țară din Europa”.
După cum a explicat, atitudinile rusofile pot fi observate în principal printre susținătorii extremei drepte, care fac apel la religia ortodoxă comună celor două țări și legăturile culturale. Printre stânga radicală, atitudinea prorusească provine din nostalgia pentru Uniunea Sovietică.
Cu toate acestea, extrema dreaptă greacă se concentrează în primul rând pe beneficiile pentru economia greacă derivând dintr-o cooperare mai strânsă cu Rusia. „Argumentele economice sunt convingătoare pentru o societate care a trecut printr-o criză financiară dificilă de 10 ani” – a subliniat Manoli.
Atena susține Kievul din punct de vedere diplomatic, umanitar și militar; țările au încheiat un acord de cooperare în domeniul securității.
Cu toate acestea, Manoli a subliniat că opinia publică greacă este din ce în ce mai puțin dispusă să ofere Ucrainei ajutor militar. Potrivit studiilor Eurobarometru din martie 2024, 61% dintre cetățenii UE sunt de acord cu continuarea și consolidarea sprijinului pentru Kiev, în timp ce în Grecia acest procentaj este de 46%. Este al patrulea rezultat de la coadă.
Expertul a subliniat și faptul că Rusia încearcă fără succes să instrumentalizeze Biserica în Grecia. Moscova se concentrează în principal pe nordul Greciei și pe mănăstirile de pe muntele sfânt Athos, încercând să-și extindă influența acolo prin finanțarea unor mănăstiri. După cum a adăugat, în relațiile dintre Biserica din Grecia și Biserica Ortodoxă Rusă, tensiuni există de mult timp.
PAP a întrebat și expertul despre soarta minorității grecești din Ucraina. Înainte de începerea invaziei, numărul persoanelor de origine greacă din regiunea orașului Mariupol era estimat la 100.000. În condițiile actuale, este imposibil de estimat ce parte a acestui grup se află sub ocupația rusă sau în afara granițelor Ucrainei.
Până la sfârșitul anului 2023, Grecia a primit peste 23.000 de refugiați ucraineni, dar acest număr nu include doar grecii ucraineni. Invocând interesele comunității grecești din Mariupol, guvernul de la Atena vrea să stabilească un tribunal internațional care să investigheze agresiunea împotriva Ucrainei. (28.12.2024)