Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) din România a publicat în transparenţă decizională versiunea actualizată a Strategiei naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale (SN-IA) 2024-2027, însoţită de proiectul de hotărâre de Guvern pentru adoptarea acesteia şi nota de fundamentare.
În elaborarea SN-IA au fost luate în considerare recomandări concrete formulate de organizaţiile internaţionale ce vizează: realizarea investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea în domeniul IA; promovarea unui ecosistem digital pentru IA; oferirea unui mediu politic propice pentru IA; consolidarea capacităţii umane; cooperarea internaţională pentru IA de încredere.
„SN-IA se bazează pe acţiunile concrete propuse la nivelul Uniunii Europene, dar este, de asemenea, ancorată în situaţia actuală şi contextul românesc, atât în ceea ce priveşte IA, cât şi domeniile conexe principale: cercetarea şi dezvoltarea, inovarea, competitivitatea economiei, educaţia, digitalizarea administraţiei şi a societăţii”, se arată într-un comunicat al ministerului.
Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a subliniat că în procesul de elaborare a strategiei s-a ţinut cont de protejarea drepturilor în materie ale românilor.
„Ne-am asigurat că drepturile românilor vor fi protejate online. Strategia a beneficiat de o consultare publică extinsă, începând din septembrie 2023. Propunerile Comitetului Român pentru Inteligenţă Artificială şi ale celorlalte organizaţii au fost temeinic analizate şi sunt integrate. IA este viitorul economiei digitale globale, iar România va fi parte a acestui viitor, valorificând extraordinarul potenţial al ţării în IT şi tehnologii emergente”, a precizat Bogdan Ivan, citat în comunicat.
Documentele publicate în transparenţă decizională sunt accesibile la adresa https://www.mcid.gov.ro/transparenta-decizionala-2/.
Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare asupra proiectelor de acte normative se primesc în termen de 10 zile de la data de 31 ianuarie, la adresa de email consultare@mcid.gov.ro sau la sediul Ministerului Cercetării Inovării şi Digitalizării din str. Mendeleev, nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti. (1 februarie)
Statele UE şi-au dat acordul asupra primei legi privind inteligenţa artificială
Bruxelles – Statele UE au aprobat o legislaţie inedită la nivel mondial pentru reglementarea inteligenţei artificiale, la capătul unor negocieri intense. „Această „Lege AI” este o etapă fundamentală, care stabileşte primele reguli de pe planetă asupra inteligenţei artificiale, pentru a o face mai sigură şi respectuoasă faţă de drepturile omului”, afirmă preşedinţia belgiană a Consiliului UE.
Comisarul european Thierry Breton, care s-a ocupat de această problemă, a salutat o „reglementare istorică, o premieră mondială”.
Comisia Europeană a prezentat primul proiect de „Lege AI” în aprilie 2021. Însă apariţia la sfârşitul anului 2022 a robotului conversaţional ChatGPT, realizat de compania americană OpenAI şi care poate să întocmească texte sau traduceri în numai câteva secunde, a dat demersului o nouă dimensiune.
Acest sistem, la fel ca acelea ce pot crea sunete sau imagini, a dezvăluit publicului imensul potenţial al IA, dar şi riscurile sale, cum ar fi difuzarea pe reţelele de socializare a unor fotografii contrafăcute, dar care la prima vedere par autentice.
Franţa şi Germania au insistat ca legislaţia europeană să protejeze companiile start-up specializate în IA, pentru a fi create premisele apariţiei unor viitori „lideri europeni” în acest domeniu.
În ce priveşte inteligenţele artificiale generative, acelea care pot produce texte, sunete sau imagini la cerere, regulile vor fi impuse – conform textului adoptat – tuturor pentru asigurarea calităţii datelor utilizate în stabilirea algoritmilor şi pentru a verifica respectarea legislaţiei europene privind drepturile de autor. În plus, dezvoltatorii vor trebui să precizeze că sunetele, imaginile şi textele produse de AI sunt artificiale.
De asemenea, sistemele considerare de „risc înalt” – respectiv cele din domenii sensibile precum infrastructurile critice, educaţia, resursele umane, ordinea publică etc. – vor fi supuse unei serii de obligaţii, cum este aceea ca maşina să fie controlată uman, să fie întocmită o documentaţie tehnică sau să fie constituit un sistem de gestionare a riscurilor. (2 februarie)
Acordul dat pe 2 februarie de statele membre intr o reuniune COREPER (reprezentanții permanenți ai guvernelor țărilor membre) a fost precedat de un acord, la sfârșitul anului trecut, între conducerile principalelor instituții ale UE, Comisia, Consiliul UE și Parlamentul.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.