go to the original language article
„Previziunile de primăvară subliniază necesitatea ca Uniunea să ia măsuri rapide și decisive pentru a întări competitivitatea și a asigura prosperitatea pe termen lung”, a declarat Comisarul pentru Economie Valdis Dombrovskis în prezentarea de astăzi a previziunilor economice de primăvară.
Acesta a menționat în discursul său cele cinci mesaje cheie incluse în previziunile economice, făcând o referire specială la tarifele americane, dar și la investițiile în apărare. În primul său mesaj, a declarat că există „incertitudinea globală ascunsă”.
În al doilea său mesaj, a subliniat că „economia UE rămâne rezistentă în ciuda condițiilor dificile cu care ne confruntăm”, motiv pentru care, a spus el, anul acesta se așteaptă o creștere moderată și o accelerare în anul următor. „PIB-ul UE se preconizează că va crește cu 1,1% în 2025 și cu 1,5% în 2026. Astfel, economia zonei euro se așteaptă să crească cu 0,9% în acest an și cu 1,4% anul viitor”.
În al treilea său mesaj, a vorbit despre piața muncii care „rămâne robustă, în timp ce se creează mai multe locuri de muncă și salariile reale cresc”. „Inflația scade mai repede decât se aștepta, datorită prețurilor mai mici la energie”, în timp ce „perspectivele continuă să se încline în jos, în special din cauza tensiunilor comerciale”, a fost pentru el, ultimele două mesaje extrase din previziunile economice.
Impactul tarifelor americane
Aceste evoluții „îngreunează activitatea economică globală și comerțul, motiv pentru care previziunile de primăvară „au revizuit în jos creșterea globală și comerțul. Creșterea globală în afara UE se preconizează acum că va ajunge la 3,2% atât în 2025, cât și în 2026. Aceasta reprezintă o revizuire în jos cu 0,4 puncte procentuale față de prognoza de toamnă. Revizuirile în jos ale importurilor globale au fost mult mai semnificative”, a subliniat el.
„Tensiunile comerciale dintre SUA și UE și dintre SUA și China ar putea comprima creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste în sus”. În același timp, „în plus, escaladarea tensiunilor comerciale UE-SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE, printre altele prin noi acorduri de liber schimb, ar putea contribui la sprijinirea creșterii UE”, a declarat el.
Conform previziunilor, „comerțul rămâne ridicat în primul trimestru din 2025, probabil din cauza achizițiilor anticipate în fața tarifelor”, cu previziuni care estimează că comerțul se așteaptă să fie o forță motrice mai puțin semnificativă a creșterii globale.
„Tarifele mai mari ale SUA și incertitudinea comercială afectează exporturile UE”, în timp ce importurile sunt, de asemenea, revizuite în jos în 2025. „Exporturile nete scad cu aproape 0,5% din creștere, o povară care se va diminua în 2026. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de previziunile noastre de toamnă”, a declarat domnul Dombrovskis.
Simularea șocului
„Este imposibil să separăm efectele tarifelor, incertitudinii crescute și condițiilor financiare mai stricte asupra perspectivelor de creștere și inflație”, a declarat Comisarul, adăugând că „o simulare ne permite totuși să investigăm impactul diferitelor șocuri”. Vorbind despre simularea impactului tarifelor americane anunțate până la 2 aprilie, a declarat că „tarifele aproape universale ar provoca o contracție semnificativă a comerțului global și a activității economice. Până la sfârșitul anului 2026, PIB-ul global ar fi cu 0,4% sub nivelul de bază, iar comerțul global ar scădea cu 2,9%, conform teoriei economice din manual. Rezultatul arată că toți ar pierde din impunerea unor astfel de măsuri”.
Cheltuieli de apărare
„Cheltuielile de apărare crescute ar putea contribui, de asemenea, pozitiv la creștere ca un beneficiu secundar în raport cu obiectivul principal de întărire a securității UE-SUA”, a declarat domnul Dombrovskis.
În studiul special realizat de Comisie, „se examinează impactul economic potențial al cheltuielilor de apărare mai mari în UE pe baza informațiilor disponibile la termenul limită (30/4)”. Prognoza reflectă „creșterea cheltuielilor de apărare ale UE de la 1,4% din PIB în 2024 la 1,6% în 2025 și 2026.
„Activarea clauzei naționale de derogare ar permite statelor membre să crească cheltuielile de apărare cu până la 1,5 puncte procentuale din PIB anual între 2025 și 2028. Până la termenul limită al previziunilor, majoritatea statelor membre au decis deja să solicite activarea clauzei naționale de derogare, adică Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda”.