UPDATE – 29 sept
Bruxelles – Ţările UE sunt hotărâte să atingă neutralitatea climatică până în 2050, prin Pactul verde european, îndeplinindu-şi angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris. Una dintre ultimele decizii la nivel european pentru atingerea acestor obiective se referă la emisiile provenite de la autoturisme, camionete, autobuze şi camioane.
Consiliul UE şi-a adoptat la 25 septembrie poziţia (”abordarea generală”) cu privire la propunerea de regulament privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, în ceea ce priveşte emisiile şi durabilitatea bateriilor, cunoscută sub denumirea Euro 7, conform unui comunicat de presă al Consiliului UE.
Miniştrii Industriei din cele 27 de state membre au votat în favoarea unei versiuni diluate a normelor Euro 7 comparativ cu propunerea formulată de Comisia Europeană în luna noiembrie 2022, în ideea de a păstra competitivitatea industriei auto şi cele 14 milioane de locuri de muncă din UE. Astfel, abordarea generală a Consiliului UE menţine valorile-limită ale emisiilor şi condiţiile de testare existente în prezent pentru vehiculele uşoare (autoturisme personale şi camionete). În cazul autobuzelor şi autocarelor şi a vehiculelor grele, valorile-limită ale emisiilor sunt mai scăzute, iar condiţiile de testare au fost uşor ajustate. Poziţia Consiliului ţine cont de obiectivul propus recent ca autobuzele urbane să înregistreze zero emisii de CO2 în 2030.
Elemente noi incluse în Euro 7
Euro 7 stabileşte valori-limită pentru alte emisii decât cele de gaze de eşapament, cum ar fi particulele provenite de la frâne şi de la pneuri. În plus, regulamentul prevede cerinţe minime de performanţă pentru durabilitatea bateriilor din autoturismele electrice şi impune cerinţe mai stricte privind durata de viaţă a vehiculelor. Regulamentul prevede, de asemenea, utilizarea unor tehnologii avansate şi a unor instrumente de monitorizare a emisiilor.
Regulamentul cu privire la noile norme Euro 7 ar urma să se aplice începând din 2025, înlocuind normele Euro 6, pentru toate autoturismele şi camioane grele, indiferent de tipul lor de motorizare. Textul final va trebui negociat cu Parlamentul European, care nu şi-a definit încă poziţia de negociere.
România îşi va asuma neutralitatea climatică în orizontul de timp 2050, în conformitate cu Pactul verde european
Bucureşti – Neutralitatea climatică asumată de România în orizontul de timp 2050 nu este o ţintă care sună frumos despre care să vorbim la nivel politic, ci este o ţintă pe care dacă nu o atingem nu vom putea supravieţui, a declarat Ionuţ-Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
„Fiecare dintre noi, fiecare dintre instituţiile, companii, domenii de activitate vor trebui să contribuie la neutralitatea climatică. (…). Semnalele sunt foarte clare: înregistrări meteorologice record, cea mai fierbinte lună iulie la nivel global şi în România, cea mai fierbinte zi a istoriei înregistrărilor meteorologice. Avem deja calcule despre potenţialul de energie eoliană în Marea Neagră. Cu siguranţă, România are un potenţial fantastic de care trebuie să profităm, pentru că fără energie regenerabilă offshore, România nu poate să-şi atingă ţintele”, a punctat Banciu.
El spune că energia regenerabilă are un rol important în alinierea tuturor strategiilor sectoriale pentru ca neutralitatea climatică să fie atinsă, dar subliniază că nu există o investiţie 100% neutră din perspectiva impactului asupra mediului, însă în România există soluţii de atenuare.
Pe lângă importanţa în procesul de producţie al energiei verzi, dezvoltarea parcurilor de energie eoliană offshore ar crea beneficii socio-economice (locuri de muncă) şi ar atrage investitori, ar schimba statutul României de importator net de energie electrică, ar oferi energie curată suplimentară necesară pentru decarbonarea unor sectoare din industrie, transport şi încălzire şi răcire. Dacă pentru 1GW de capacitate instalată, energia eoliană offshore din Europa generează 2,1 miliarde euro, potrivit unui studiu, România ar putea genera peste 6 miliarde de euro, pentru 3GW de capacitate instalată de energie eoliană offshore.
Burduja: Proiectul de lege offshore ar putea fi adoptat de Parlament în luna decembrie
Bucureşti – Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea intra în Guvern în maximum două săptămâni, iar luna decembrie ar trebui să fie un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„România, în raport cu alte state europene, se poziţionează printre pionierii acestei tehnologii şi sigur că avem tot interesul să fim acolo pe harta marilor investitori şi să exploatăm marele potenţial eolian din Marea Neagră, pentru că aici avem o cifră de la experţii Băncii Mondiale, şi anume 75 de Gigawaţi, o cifră colosală pe care trebuie să o punem în valoare pentru România, cel puţin parţial. Pe de altă parte, sigur că vorbim de energie verde şi ne dorim să susţinem tranziţia verde a României. Vorbim, sigur, şi de off-shore, precizat Burduja.
El a mai spus că Ministerul Energiei va elabora un studiu complex pe zona energiei offshore, iar orizontul 2030 este unul realist pentru o capacitate instalată de 1.000 de Megawaţi.
Sprijin pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene offshore
În data de 17 iulie 2023, Ministerul Energiei anunţa lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege care are în vedere măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Persoanele interesate şi-au putut exprima sugestiile şi părerile până la data de 1 septembrie, inclusiv. Prin acest proiect de act normativ se acordă o schemă de sprijin pe bază de Contracte pentru diferenţă pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producţie energie electrică de 3 GW, până în anul 2035.
Potenţialul de energie eoliană offshore al României, aşa cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76 GW, 22 GW sub formă de turbine fixe şi 54 GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe. (25 oct)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.