Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – România a primit deja 9,3 miliarde de euro din PNRR, 30% din fondurile alocate, în contul pre-finanţării şi al primelor două cereri de plată validate de Comisia Europeană, şi este important este ca toţi banii europeni din PNRR să ajungă în economie şi ca proiectele angajate să fie finalizate până în 2026, a declarat Mara Roman, şefa adjunctă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, pe care a organizat-o la Bucureşti.
Ea a menţionat printre proiectele finanţate de PNRR derulate deja în beneficiul direct al cetăţenilor României Autostrada Unirii, acţiunile de reîmpădurire, dezvoltarea şi digitalizarea infrastructurii şcolare, renovarea de clădiri publice şi rezidenţiale, care sunt consolidate seismic şi devin mai eficiente energetic.
Potrivit ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu, prezent la conferinţă, în jur de 2 miliarde de euro din cele peste nouă miliarde (aproape 20%) sunt bani absorbiţi. Anumite jaloane şi ţinte din PNRR au viteză, altele sunt încă în întârziere, dar planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut, a spus Câciu, după ce Celine Gauer, director general SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, a atras atenţia că Cererea de plată cu numărul 3 din PNRR este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm.
Gauer a explicat că România mai are doar 29 de luni, un timp foarte scurt dacă trebuie să implementez 400 de jaloane şi ţinte şi a menţionat că trebuie rezolvată situaţia fiscală iar în cazul companiilor de stat este necesară o guvernanţă corespunzătoare.
„Situaţia fiscală trebuie soluţionată /…/ Este important să existe guvernanţă corespunzătoare, o funcţionare adecvată. Implementarea reformelor şi asigurarea unei funcţionări adecvate a economiei în acest domeniu este absolut esenţială. Revenind la investiţii, 1,9 miliarde cheltuieli, foarte bine. Asta am înţeles de la domnul ministru, dar ce mai vedem? Vedem şi că multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul /…/ Ştiu că în această ţară sunteţi obişnuiţi cu politica de coeziune, cu n plus unu, n plus doi, n plus trei, cu mecanisme care să asigure absorbţia. Dar daţi-mi voie să vă expun foarte clar: aici avem o poveste foarte diferită, prelungirile nu se vor întâmpla”, a avertizat Celine Gauer.
Ea a spus că orice cerere de plată care nu a fost trimisă până în august 2026, respectiv în 29 de luni, orice jalon şi ţintă care nu au fost realizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi poate chiar returna anumite fonduri.
România s-a angajat prin PNRR, prin intermediul a 507 ţinte şi jaloane de îndeplinit până în 2026, la un amplu proces de investiţii şi reforme structurale. Ţara are la dispoziţie 28,5 miliarde de euro pentru realizarea de reforme şi investiţii in digitalizarea administraţiei, în reformarea sistemelor educaţiei şi a sănătăţii, în simplificarea administrativă pentru mediul de afaceri. PNRR include în acelaşi timp soluţii pentru asigurarea unui transport urban nepoluant, pentru producţia de energie curată sau creşterea eficienţei energetice.
”Aceste reforme vor fi realizate nu numai pentru că sunt prinse în PNRR, ci pentru că România s-a angajat într-o traiectorie de accedere la OCDE, organizaţia celor mai dezvoltate ţări, pentru că România în 2026 va fi mult mai dezvoltată decât este în 2024, aşa cum în 2024 este mult mai dezvoltată de cât a fost în 2020″, a dat asigurări Adrian Câciu.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis Comisiei Europene pe 15 decembrie 2023 cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR care o valoare totală de 2.669.705.062 euro (1.858.678.580 euro sub formă de granturi şi 811.026.482 euro sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.