Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – În România, rata de participare a adulţilor la forme de învăţare continuă este de 4,9%, jumătate din cea înregistrată la nivel european, de 10,8%, conform celor mai recente date făcute publice marţi de Confederaţia Patronală Concordia.
România şi-a asumat, printr-o nouă strategie de ţară, să crească această rată de la 4,9% la 12% până în 2027. Obiectivul setat de UE prin Agenda Europeană pentru Competenţe îl reprezintă participarea a cel puţin 60% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani la formare şi educaţie în fiecare an până în 2030.
Motivele pentru care adulţii nu au participat la oportunităţi de formare continuă sunt următoarele (în ordinea proporţiilor de respondenţi care le-au indicat): lipsa timpului (62%), nu au simţit nevoia (39%), alte motive (34%), costul cursurilor (28%), oferta slabă de cursuri (24%). Mai bine de jumătate (56,7%) dintre respondenţi au menţionat că organizatorul acestor cursuri este, de obicei, angajatorul.
Persoanele cu un statut socio-economic mai ridicat participă mai mult în programe de învăţare continuă, indiferent de zona din care provin. Persoanele între 35 şi 55 de ani participă cel mai adesea în astfel de programe, fie că sunt organizate în timpul serviciului sau în timpul liber, tinerii fiind mai adesea atraşi de programe care se desfăşoară în timpul liber. Percepţia utilităţii participării la programe de formare şi instruire se centrează pe trei dimensiuni: în plan personal (75% dintre respondenţi), pentru creşterea veniturilor (36%), şi pentru găsirea unui loc de muncă (26%), arată rezultatele cercetărilor.
Rapoartele fac parte din proiectul AdultLearningROSK, implementat în România de Confederaţia Patronală Concordia, cu sprijinul Uniunii Europene, şi au fost realizate de Centrul pentru Studiul Democraţiei.
„În România, învăţarea pe tot parcursul vieţii rămâne mai degrabă un concept sofisticat şi inaccesibil pentru o mare parte a populaţiei. Avem propuneri ample de politici şi strategii naţionale care au aplicabilitate scăzută. Aceste aspecte impactează profund şi în mod negativ economia ţării noastre, pentru că ne face mai puţin competitivi. Pentru a ajuta angajatorii, factorii decidenţi, furnizorii de educaţie şi societatea în ansamblul său să înţeleagă dimensiunile şi coordonatele acestui fenomen în România, ne-am implicat în acest efort de cercetare, dar şi de creionare a unor recomandări punctuale pentru o mai bună participare a adulţilor la programe de pregătire profesională.”, a afirmat Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia. (18.06.2024)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.