go to the original language article
Orașele noastre trebuie și pot deveni mai rezistente, mai umane, mai sustenabile din punct de vedere al mediului, a subliniat comisarul pentru Transporturi Durabile și Turism, Apostolos Tzitzikostas, vorbind la Forumul Rețelei Elene a Orașelor Rezistente.
Subiectul Forumului de două zile a fost „Dialog despre reziliență: Susținerea activă a orașelor grecești în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice” și la lucrările Forumului au participat peste 120 de primari din toată Grecia, politicieni și oameni de știință.
Acest eveniment de două zile discutăm despre problemele moderne, provocările actuale, care în orice caz necesită planificare și determinare în abordarea lor și, de fapt, în centrul acestor probleme sunt orașele, sunt centrele urbane din întreaga lume, a remarcat de la începutul discursului său.
Așa cum a spus, până în 2030, 60% din populația globală va locui în orașe și acest procent este așteptat să ajungă la 80% până în 2050, această urbanizare rapidă generând provocări demografice, sociale și de mediu. El a subliniat, de asemenea, că orașele acoperă aproximativ 3% din suprafața Pământului și produc 72% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, în timp ce în Uniunea Europeană, cifrele nu diferă semnificativ, deoarece orașele acoperă doar 4% din teritoriu, dar găzduiesc 75% din cetățeni și reprezintă 65% din consumul total de energie și 70% din emisiile de dioxid de carbon.
UE promovează în mod consecvent politicile durabile și sprijină activ orașele, prin intermediul programelor, acțiunilor și finanțărilor
În ceea ce-l privește pe domnul Tzitzikostas, schimbările climatice și urbanizarea sunt „două mega-tendințe globale” și „trebuie să examinăm interacțiunea lor”, așa cum a spus, subliniind că „ceea ce fac orașele ar trebui să ne preocupe” și, în special, ceea ce fac orașele în regiunea Mediteranei, deoarece „trăim cele mai intense efecte ale schimbărilor climatice”. Efecte care „amenință sănătatea și viața cetățenilor, siguranța infrastructurilor și sustenabilitatea economică a centrelor urbane”, așa cum a spus.
El a clarificat totuși că „nu totul este întunecat”, întrucât există trei motive „pentru a fi optimiști”: În primul rând, am înțeles, acum, provocarea în profunzime – și acest forum de două zile, dar și acțiunea mai amplă a Rețelei Elene a Orașelor Rezistente, este o altă dovadă clară că dialogul public, politicile publice, stabilirea obiectivelor și priorităților noastre sunt acum bine orientate. În al doilea rând, „facem parte dintr-o uniune care are aceste probleme în centrul politicilor sale, în UE, care promovează în mod consecvent politicile durabile și sprijină activ orașele, prin intermediul programelor, acțiunilor și finanțărilor. Și, în al treilea rând, „avem acum și cunoștințele și tehnologia și mijloacele și instrumentele pentru a atinge obiective foarte importante”, în timp ce UE recunoaște că tranziția către orașe rezistente și durabile necesită colaborări integrate, strategii și soluții inovatoare care nu apar automat, ci necesită decizii strategice și politice și insistență în implementarea lor.
În ceea ce privește programele europene relevante și finanțările comunitare, el a subliniat importanța programului „Horizon”, care finanțează proiecte pentru soluții inovatoare, Fondul de redresare și reziliență, care dispune de resurse importante pentru dezvoltarea durabilă a orașelor, și programul ESPA, care este unul dintre cele mai importante instrumente pe care le au regiunile și municipalitățile la dispoziție, așa cum a spus, pentru infrastructuri fizice și digitale moderne, și a făcut referire la programul celor 100 de Orașe Climatic Neutre și Inteligente, care vizează să transforme până în 2030 orașele europene în pionieri ai neutralității climatice.
Așa cum a spus, Atena, Salonic, Trikala, Kozani, Ioannina, Kalamata, împreună cu încă 106 orașe, reduc poluanții atmosferici cu 200 de milioane de tone și dezvoltă proiecte și acțiuni pentru a face aceste orașe mai umane. El a amintit, de asemenea, că 90% din acțiunile europene pentru abordarea schimbărilor climatice sunt implementate astăzi de către Regiuni și Municipalități.
„Orașele noastre, prin urmare, trebuie și pot deveni mai rezistente, mai umane, mai sustenabile din punct de vedere al mediului”
În continuare, dl. Tzitzikostas s-a referit în detaliu la inițiativele europene legate de portofoliile sale, Transporturile Durabile și Turismul.
În ceea ce privește mobilitatea urbană, fie că vorbim despre mașini electrice, fie despre mijloace de transport sau extinderea posibilității de a călători cu bicicletele, el a spus că și prin noua strategie pentru industria auto europeană, pe care a prezentat-o cu câteva zile în urmă la Bruxelles, și prin strategia pentru transporturile durabile, care se pregătește, și prin strategia pentru porturile europene, pe care lucrează în prezent și care va fi prezentată în 2025, „sprijinim în mod consecvent investiția în mobilitatea urbană modernă, curată, investiția în electro-mobilitate și combustibili durabili, investiția în inovație și tranziția digitală”.
„Trebuie să reducem dependența de combustibilii fosili și să creăm rețele energetice mai rezistente. Trebuie să instalăm mai rapid mai multe puncte de încărcare electrică. Mijloacele de transport trebuie să fie mai durabile. Trebuie să folosim soluții digitale și tehnologii inteligente pentru o mai bună gestionare a resurselor și sistemelor urbane. Să extindem rețelele de piste pentru biciclete. Să îmbunătățim siguranța pentru cetățenii noștri care se deplasează pe jos”, a spus el.
El a calificat, de asemenea, foarte important pentru Comisie și personal pentru el, sprijinul european pentru statele membre, astfel încât să ofere la rândul lor stimulente economice și fiscale pentru toți și în special cetățenilor cu venituri mai mici, pentru a avea acces la vehicule mai curate, de noi tehnologii. Așa cum a spus, mobilitatea este un drept, indiferent de unde locuiește cineva și care sunt mijloacele sale de trai și de aceea este o prioritate absolută pentru el să se asigure că nimeni nu va fi lăsat în urmă, pe margine.
Referindu-se la turism, el a reiterat importanța faptului că, pentru prima dată în istoria UE, Turismul a fost inclus în portofoliul unui Comisar și, așa cum a spus, „în acest moment lucrăm la noua strategie europeană pentru turism, prin care dorim să răspundem la întrebarea de bază cum echilibrăm dezvoltarea cu conservarea mediului și a patrimoniului nostru”.
El a vorbit despre „turismul echilibrat”, deoarece unele destinații se confruntă cu fenomene de suprasaturare și altele, destinații de o frumusețe excepțională și caracteristici speciale, rămân neexploatate. El a menționat întărirea Organizațiilor de Gestionare a Destinațiilor, subliniind că rolul Municipalităților în acest efort va fi crucial, și a vorbit despre obținerea unor fluxuri turistice mai mari în mai multe destinații – cu beneficii pentru mai multe comunități locale și cu reducerea presiunii asupra destinațiilor mai saturate – extinderea sezonului turistic la douăsprezece luni, dar și despre protejarea și conservarea patrimoniului natural și cultural.
Dl. Tzitzikostas, referindu-se la situația geopolitică actuală, a clarificat că „da, am dobândit mai multe priorități, nu schimbăm prioritățile”, iar în ceea ce privește efectele crizei climatice, a spus că, conform previziunilor, în 2050, scăderea turismului va ajunge la 10% și, așa cum a spus, Grecia, ca țară mediteraneană, se află în prima zonă a țărilor care, dacă lucrurile nu merg bine, vor suferi consecințe imposibil de evaluat”.
Nimeni astăzi nu își poate imagina costul pe care vom fi nevoiți neapărat să-l plătim dacă lăsăm lucrurile să evolueze pe baza celui mai prost scenariu, a adăugat el.
„Orașele noastre, prin urmare, trebuie și pot deveni mai rezistente, mai umane, mai sustenabile din punct de vedere al mediului. Acesta este singurul bilet dacă dorim ca orașele noastre să aibă o prosperitate economică, pentru a atrage investiții, pentru a combate inegalitățile și coeziunea socială”, a concluzionat dl. Tzitzikostas.
Citiți și: