Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Comisia Europeană a anunţat, la 13 octombrie, că a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane de euro (118,6 milioane lei) notificată de România pentru sprijinirea investiţiilor în porturile maritime şi interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023, pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili.
Măsura, finanţată parţial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privaţi pentru ca aceştia să îmbunătăţească funcţionarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.
Scopul măsurii este de a remedia deficienţele legate de capacitatea suprastructurii porturilor, printre altele în ceea ce priveşte achiziţionarea de echipamente pentru transportul de mărfuri pe distanţe scurte şi extinderea capacităţilor de depozitare temporară. De asemenea, se va facilita astfel transportul cerealelor şi tranzitul prin porturile româneşti care au nevoie de sprijin urgent pentru a face faţă fluxurilor tot mai mari de trafic de mărfuri. (13 oct)
Platformă online pentru combaterea dezinformării
Bucureşti – Reprezentanţa Comisiei Europene în România a lansat o nouă platformă online dedicată combaterii dezinformării, „trUE – Adevărul gol-goluţ”.
Platforma reuneşte articole, studii de caz, materiale video realizate în colaborare cu influenceri, dar şi materiale didactice ce pot fi folosite în timpul orelor de curs.
Platforma încurajează şi interacţiunea cu publicul larg. Astfel, la adresa de email comm-rep-ro-true@ec.europa.eu, cei interesaţi se pot alătura iniţiativei sau pot semnala cazuri de dezinformare legate de Uniunea Europeană. În platformă sunt disponibile şi cele mai noi resurse puse la dispoziţie de Comisia Europeană, precum orientări pentru profesori şi modalităţi de încurajare a obiceiurilor ‘sănătoase’ de utilizare a mediului online.
Conform Eurobarometrului Standard 98,65% dintre români declară că ştirile sau informaţiile care în opinia lor denaturează realitatea sau sunt chiar false reprezintă o problemă pentru democraţie.
„Ne dorim ca ‘trUE – Adevărul gol-goluţ’ să ofere un set de bază de instrumente cu ajutorul căruia cât mai mulţi români să poată identifica informaţiile care denaturează realitatea cu privire la Uniunea Europeană şi nu numai, apărute în spaţiul public. Oferim resurse online gratuite dedicate combaterii dezinformării, materiale ce pot fi folosite în sălile de clasă de către profesori, informaţii despre mituri demontate, podcast-uri video realizate de influencerii care ne ajută să ‘traducem’ informaţii uneori tehnice pe înţelesul tuturor şi multe altele”, a declarat Ramona Chiriac.
Prin Regulamentul privind serviciile digitale, intrat în vigoare pe 16 noiembrie 2022, Uniunea Europeană ia măsuri „clare” în combaterea răspândirii dezinformării.
UE conlucrează cu platformele online pentru a le încuraja să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna sănătăţii sau integrităţii fizice a oamenilor. (16 oct)
Ungaria „semnalează” intenţia de a cumpăra mai multe gaze din România pentru a reduce dependenţa de Rusia
Budapesta – Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, a declarat, în urma unei întrevederi cu preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, că Ungaria „semnalează” intenţia de a cumpăra mai mult gaz din România, pentru a reduce dependenţa de Rusia şi a susţinut că proiecte de exploatare precum Neptun Deep ar trebui sprijinite financiar de Uniunea Europeană.
Întrebată de jurnalişti dacă Ungaria poartă negocieri cu România pentru a cumpăra gaze din Neptun Deep, preşedintele Ungariei a spus că acest proiect al Romaniei „este o nouă posibilitate care se deschide” pentru ţara sa în a-şi diversifica sursele de aprovizionare.
„Mă bucur că această investiţie a început. Cred că ar fi bine ca această investiţie să fie ajutată şi prin fonduri europene ca să se realizeze. Semnalez intenţia Ungariei de a cumpăra gaz şi mai mult, pentru că astfel am putea diversifica în continuare resursele energetice actuale şi am reduce dependenţa de Rusia. Suntem în discuţii pe această temă”, a spus Katalin Novak.
Preşedintele Iohannis a declarat că „România poate să devină un partener şi un furnizor relevant de energie pentru Ungaria”.
„România dispune de resurse de gaz natural pe teritoriul terestru, dar în ultima vreme s-au găsit resurse importante şi în zona apelor teritoriale, zona coastei. O investiţie acolo este planificată de o asociere între două companii, una europeană şi una românească. (…) România poate să devină un partener şi un furnizor relevant de energie pentru Ungaria. (11 oct)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.