go to the original language article
„`html
Sarajevo (Fena) – În anul pe cale să se încheie s-au făcut câțiva pași importanți înainte, dar Bosnia și Herțegovina încă se confruntă cu numeroase provocări pe drumul său către aderarea la Uniunea Europeană. Neînțelegerile politice și ritmul lent al reformelor continuă să împiedice implementarea măsurilor necesare pentru alinierea la standardele europene.
Anul 2024 în Europa a fost marcat de alegerile pentru Parlamentul European, iar tema extinderii a ocupat un loc proeminent în campaniile politice. Războiul din Ucraina a influențat semnificativ opiniile țărilor din Europa de Vest, accelerând luarea în considerare a aderării pentru Ucraina, dar și pentru alte state, inclusiv Bosnia și Herțegovina.
Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate de bază a instituției pe care o va conduce din nou în noul mandat până în 2029. Astfel, a transmis un mesaj puternic că procesul de integrare a noilor membri va fi unul dintre obiectivele cheie ale politicii viitoare a UE.
La summitul anual al celor șase țări din Balcanii de Vest și al liderilor Uniunii Europene au fost transmise mesaje pozitive despre perspectiva extinderii, iar în retorica liderilor europeni s-a menționat anul 2030 ca posibil cadru pentru realizarea acestui obiectiv, ceea ce lasă spațiu pentru negocieri și adaptări ulterioare.
În martie 2024, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde pentru deschiderea condiționată a negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Această decizie a marcat un progres pozitiv pe drumul european, continuând procesul început în 2023 când BiH a primit statutul de candidat. Totuși, progresul concret depinde de implementarea reformelor rămase.
La începutul anului a fost adoptată Legea privind prevenirea spălării banilor și finanțării activităților teroriste, îndeplinindu-se astfel o altă condiție pentru deschiderea negocierilor cu Uniunea Europeană și evitând introducerea pe lista gri Moneyval.
Recent, Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei a adoptat legi privind controlul frontierei și protecția datelor personale, care au fost trimise spre examinare Adunării Parlamentare BiH. Aceste legi, marcate cu eticheta „EI” care confirmă conformitatea lor cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene, reprezintă priorități cheie pe drumul european al BiH. Adoptarea lor a reprezentat pași semnificativi către obținerea unei date pentru deschiderea negocierilor de aderare a BiH la Uniunea Europeană.
Propunerea de lege privind controlul frontierei, înaintată de Ministerul Securității din BiH, aliniază managementul frontierei cu acquis-ul comunitar al UE, îndeplinind obiectivele strategice ale Strategiei de management integrat al frontierei în BiH. În același timp, Propunerea de lege privind protecția datelor personale se aliniază cu Regulamentul UE din 2016, introducând standarde recunoscute internațional pentru procesarea și circulația liberă a datelor.
Deși semnificative, aceste progrese sunt parțiale, deoarece multe alte legi importante rămân în așteptare, cum ar fi Legea privind instanțele și Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor (CSSP). Pe lângă provocările legislative, BiH încă nu a numit un negociator-șef cu UE și nici un coordonator pentru fondurile IPA, care sunt pași cheie pentru deblocarea asistenței financiare și a stabilirii cadrului de negociere.
Lipsa progresului pe drumul european al Bosniei și Herțegovinei generează consecințe economice grave. De fapt, BiH este singura țară din Balcanii de Vest căreia Comisia Europeană nu i-a aprobat un program de reforme. UE continuă să lase ușa deschisă, dar dezacordurile politice blochează accesul la un fond de șase miliarde de euro.
Dintre cele 113 condiții impuse de UE, 110 au fost convenite, în timp ce probleme cheie precum reforma Curții Constituționale, vetoul entităților și numărul unic pentru urgențe au rămas nerezolvate. Deși numărul unic pentru urgențe a fost în cele din urmă convenit, acesta nu a fost suficient pentru aprobarea primei tranșe de 70 de milioane de euro.
Între timp, alinierea regimului de vize al BiH cu Uniunea Europeană a devenit o condiție cheie pentru obținerea fondurilor, ceea ce a complicat suplimentar situația, deoarece conflictele politice rămân principala cauză a întârzierilor în îndeplinirea obligațiilor restante.
Unul dintre cele mai mari probleme este statutul Curții Constituționale și judecătorii străini. Uniunea Europeană solicită Republika Srpska să numească doi judecători autohtoni până în iulie anul viitor, iar până la sfârșitul anului 2025 să deschidă procesul în care să decidă asupra statutului celor trei judecători străini. Totuși, premierul RS Radovan Višković a considerat această propunere inacceptabilă.
Simultan, Republika Srpska a făcut un pas pozitiv prin eliminarea vetoului entității din Consiliul pentru Ajutor de Stat și Consiliul Concurenței BiH.
Pe de altă parte, Federația BiH se confruntă cu probleme la nivel cantonal. Încercările de armonizare a Agendei de Reforme, documentului cheie pentru accesul la fondurile din Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, au eșuat deoarece premierii cantonali din SDA se opun relaxării criteriilor pentru utilizarea acestor fonduri.
Deși în 2024 s-au realizat pași importanți către integrarea europeană, Bosnia și Herțegovina se confruntă cu provocări serioase. Cheia succesului constă în stabilitatea politică și disponibilitatea liderilor locali de a implementa reformele necesare. Uniunea Europeană rămâne dispusă să ofere sprijin, dar viitorul drumului european al Bosniei și Herțegovinei depinde în primul rând de disponibilitatea internă a țării de a se schimba. (1.1.)
„`