go to the original language article
„`html
Prima echipă de cercetare Google Maps a galaxiei noastre intenționează să creeze, incluzând Institutul de Astrofizică al Fundației pentru Cercetare și Tehnologie (ITE). Pentru acest proiect ambițios, echipa va primi o subvenție Synergy Grant de la Consiliul European de Cercetare (ERC).
Proiectul numit „mw-atlas” cu un buget total de zece milioane de euro își propune să creeze primul atlas tridimensional, complet al galaxiei noastre, care se așteaptă să schimbe drastic modul în care observăm și înțelegem universul.
Co-directorii echipei sunt Vasiliki Pavlidou, membru colaborator al personalului didactic la ITE și profesor la Departamentul de Fizică al Universității din Creta, dr. Torsten Enslin de la Institutul de Astrofizică Max Planck din Germania și profesorul Philip Maertz de la Universitatea RWTH din Aachen, Germania.
„Diferența pe care Google Maps a făcut-o în viața noastră este că nu ne spune doar unde sunt drumurile, ci și unde sunt hotelurile, restaurantele, metroul, stația de autobuz. Astfel, în orice oraș străin te-ai afla, știi și locațiile punctelor de interes, dar și modalitățile prin care se interconectează dinamic, adică interconexiunile funcționale dintre diferitele puncte. Acest lucru încercăm să realizăm cu harta tridimensională a galaxiei noastre: nu doar să spunem unde se află fiecare lucru, unde sunt stelele în spațiul tridimensional, praful, gazul, materia întunecată, ci și modul în care acestea interacționează între ele. Acest lucru, de unul singur, ne va oferi, într-un fel, metabolismul galaxiei: cum se formează stelele și planetele, unde poate apărea viața, care ar putea fi natura materiei întunecate”, explică doamna Pavlidou pentru APE-MPE.
O mare inovație a atlasului va fi aspectul său tridimensional. După cum subliniază Philip Maertz, profesor la Institutul de Fizică și Cosmologie Particulelor Teoretice din RWTH, „galaxia noastră este extrem de complexă. Conține materie întunecată, stele, gaze, praf, raze cosmice, câmpuri magnetice, viteze turbulentale, care interacționează printr-o rețea de procese fizice. Deși interacțiunile fizice dintre componente complică reconstrucția, ele sunt cheia pentru a debloca a treia dimensiune pentru atlas”.
Doamna Pavlidou subliniază pentru APE-MPE: „În astronomie, toate observațiile noastre sunt proiecții bidimensionale. Nu avem deloc senzația de adâncime. Doar în ultimul deceniu acest lucru a început să se schimbe cu măsurarea de către misiunea europeană GAIA a distanțelor unui miliard de stele. Prin urmare, stelele sunt acel element din galaxie, cu ajutorul căruia putem măsura adâncimea, distanțele. Toate celelalte observații ale noastre sunt în două dimensiuni, adică sunt proiecții pe un ecran fără adâncime.”
„Cu deschiderea adâncimii pentru stele,” continuă ea, „ceea ce putem face este să folosim procesele fizice, astfel încât să transferăm informațiile adâncimii de la stele, unde le măsurăm direct, la celelalte elemente ale galaxiei. Acesta este un pas de neimaginat de mare înainte, încât pentru o mulțime de probleme pe care le-am întâmpinat la avangarda cercetării astrofizice doar indirect, acum putem citi soluția direct dacă avem o hartă tridimensională”.
Există multe întrebări deschise pe care cercetătorii speră să le răspundă prin crearea atlasului, dar locul central îl ocupă formarea Universului și natura materiei întunecate.
După cum subliniază coordonatorul proiectului și șeful echipei de Teorie a Informației la Institutul de Astrofizică Max Planck, dr. Torsten Enslin, „galaxia noastră este un voal prin care observăm universul îndepărtat și, prin urmare, trebuie înțeleasă pentru a ne putea „curăța” observațiile de zgomotul pe care îl provoacă”.
„Numai dacă cunoaștem exact structura tridimensională a galaxiei, vom putea distinge ce provine din universul tânăr și ce provine din galaxie și să vedem dacă există o amprentă a primelor momente, a primei expansiuni inflaționare care a avut loc în primele fractiuni de secundă ale vieții Universului,” descrie din partea sa doamna Pavlidou pentru APE-MPE.
În ceea ce privește natura materiei întunecate, doamna Pavlidou subliniază că „realizând cartografierea tridimensională a tuturor elementelor galaxiei și în principal a câmpului său gravitațional, vom putea avea o direcție spre unde ar trebui să căutăm noi particule de materie întunecată, în funcție de dacă sunt de masă mică sau mare”.
Proiectul „mw-atlas” va începe în 2025 și se va desfășura pe parcursul următorilor șase ani. Cercetătorii estimează că rezultatele intermediare la fiecare doi ani vor putea răspunde la întrebări astrofizice specifice.
Deoarece proiectul de creare a atlasului este uriaș și reconstrucția tridimensională a datelor astronomice este extrem de complexă, cercetătorii și-au stabilit un obiectiv: algoritmii pe care îi vor dezvolta pentru acest proiect să fie transferați și în alte domenii, cum ar fi imagistica medicală, monitorizarea climatului și analiza datelor industriale.
Conexiunea cu proiectul PASIPHAE
Proiectul este conectat cu un alt program major care este în desfășurare la Institutul de Astrofizică al ITE cu o finanțare anterioară de la ERC. Este vorba despre proiectul PASIPHAE, al cărui scop este maparea câmpului magnetic al galaxiei noastre, care reprezintă principala sursă de „zgomot” pentru radiațiile de fond microfrecvență, adică portretul universului „infantil”. Și PASIPHAE va începe în 2025 și va include instrumente gemene inovatoare (polarimetre), care sunt construite cu sprijinul Fundației Stavros Niarchos special pentru programul de la laboratorul Centrului Interuniversitar pentru Astronomie și Astrofizică (IUCAA) din India. Cele două polarimetre vor fi plasate în Africa de Sud și la Observatorul Skina din Creta.
Partenerii PASIPHAE sunt ITE și Universitatea din Creta, Institutul de Tehnologie din California Caltech, IUCAA, Observatorul Astronomic din Africa de Sud și Universitatea din Oslo din Norvegia. Responsabilul științific al acestui proiect specific este profesorul Universității din Creta și cercetător la ITE, Kostas Tassis.
Granturile Synergy din 2024
Se remarcă faptul că în apelul din 2024 pentru „Granturi ERC Synergy” au fost distinse, pe lângă „mw-atlas”, alte 56 de proiecte de cercetare. Cele 57 de proiecte vor primi în total 571 de milioane de euro pentru a aborda unele dintre cele mai complexe probleme științifice într-o gamă largă de domenii. Subvențiile care au ca scop consolidarea colaborării între cercetători fac parte din programul de cercetare și inovație al UE „Horizon Europe”.
La proiectele distinse participă 201 cercetători care le vor implementa în 184 de universități și centre de cercetare în 24 de țări din toată Europa și dincolo de aceasta. Douăzeci și două dintre echipe includ un cercetător cu sediul în afara Europei (SUA, Elveția, Australia și pentru prima dată Republica Coreea). Aproape 32% dintre cercetătorii care participă la cele 57 de proiecte sunt femei și, conform Consiliului European de Cercetare, acesta este cel mai mare procent de când a început programul. Șase echipe de cercetare sunt compuse în întregime din cercetătoare.
Maria Kouzinopoulou
„`