go to the original language article
Cultivarea orezului a crescut din ce în ce mai mult în țara noastră în ultimii ani.
Conform estimărilor celor care se ocupă de această cultură, suprafețele de orez din țara noastră se ridică acum la 300.000 de hectare, cu o producție care ajunge la 270.000 de tone de orez cu coajă sau la 150.000 de tone de orez „curat”. De asemenea, aceleași estimări indică un număr mare de producători de orez, care ajung până la 10.000 în toată Grecia, un număr care nu va surprinde dacă va crește, având în vedere prețurile avantajoase la orez în comparație cu cele la bumbac și porumb.
Țara noastră se află pe locul al treilea între Statele Membre ale Uniunii Europene, după prima clasată, Italia, și a doua, Spania, în timp ce pe locul al patrulea urmează Portugalia.
„Anul trecut suprafețele cultivate au crescut cu 10%, iar anul acesta ar putea crește cu până la 15%” a declarat Președintele Organizației Interprofesionale pentru Orez, Giannis Arnaoutelis, pentru Agenția de Știri Atena-Macedonia, menționând însă că „toate acestea vor trebui să fie susținute de suficiența resurselor de apă”.
Schimbările climatice au afectat, așa cum este de așteptat, și această cultură. Precipitațiile reduse și ninsorile din ultimii ani au avut ca rezultat o cantitate insuficientă de apă, iar producătorii s-au confruntat cu dificultăți. Și toate acestea, având în vedere că cultivarea orezului este, literalmente, o cultură care se produce în apă.
„Din cauza lipsei de apă, randamentele din câmp au fost afectate. Desigur, lipsa apei este o problemă majoră pentru noi. Dacă nu plouă și nu ninge, apar probleme”, a spus domnul Arnaoutelis, și a adăugat „totuși, anul acesta se așteaptă să fie unul excelent”. Și explică: „deja există cantități semnificative de apă din precipitații, dar și din zăpezile căzute în ultimele luni în țara noastră”.
Problema apei este mai semnificativă în Macedonia, regiune unde se află până la 70% din producția totală a țării. Conform președintelui Interprofesionalei, agricultorii de acolo trebuie să facă față lipsei de apă din cauza gestionării râurilor de către alte țări prin care acestea trec inițial.
„În afara de Aliakmonas, pe care îl gestionăm în totalitate noi, există râul Axios, care înainte de a ajunge în țara noastră traversează țara vecină, care „decide” cantitățile care vor ajunge, în final, la noi, după ce își acoperă propriile necesități”, a spus și a continuat, „același lucru este valabil și în zona Evros, unde și acolo râul este controlat de Bulgaria înainte de a ajunge să se verse în Marea Egee”.
Se exportă două treimi din producție
Calitatea superioară a orezului grecesc pare a fi preferată și de țările din afara Greciei, destinația a două treimi din producția totală.
„O treime din producția totală acoperă necesitățile interne, iar celelalte două treimi sunt direcționate pentru exporturi”, a declarat domnul Arnaoutelis.
Principala destinație a orezului grecesc pe piețele internaționale sunt țările din bazinul Mediteranei, Polonia, Turcia, dar și, în principal, statele din Orientul Mijlociu.
Problemele
Așa cum era de așteptat, nu totul este roz pentru sector care, în afară de lipsa de apă, se confruntă cu condițiile meteorologice care prevalează pe durata recoltării produsului final.
Un alt subiect este și prețul. „Acest produs este cotat la bursă. Trebuie să concurăm cu țări tradiționale în cultivarea orezului, precum Italia și Spania, ceea ce nu este ușor” a subliniat.
Un alt subiect, conform Președintelui Organizației Interprofesionale pentru Orez, este strictețea Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea pesticidelor. „UE este strictă cu asigurarea calității alimentelor și cu pesticidele. De aceea dorește ca producătorii să utilizeze pesticide mai „ușoare” pentru combaterea dăunătorilor din producțiile lor”, a subliniat domnul Arnaoutelis în interviul pentru AMNA.
Și a continuat: „aceasta are ca rezultat necesitatea utilizării unor cantități mai mari de pesticide, crescând costurile pentru agricultori și, în același timp, reducând și producția acestora. Dacă nu se folosesc pesticide mai eficiente, atunci producția scade”.
În final, vorbind despre constituirea Interprofesionalei pentru Orez, subliniază că a avut ca rezultat „să.i aducă mai aproape producția de procesare. Acest lucru a dus la faptul că am stat împreună, încercând să găsim soluții la problemele pe care le avem. În plus, încercăm prin programe să introducem orezul grec pe piețe noi, mai profitabile”. (2/3/2025)