Kaja Kallas și António Costa la Kiev în prima zi de la preluarea funcțiilor lor

Noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, au sosit astăzi la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina în prima zi de la preluarea funcțiilor lor.

Această vizită are loc în momentul în care tensiunile dintre Moscova și Occident sunt deosebit de ridicate, după ce Ucraina a folosit rachete de producție americană și britanică pentru a lovi adânc în teritoriul rus și după ce Rusia a lansat o nouă rachetă hipersonică împotriva unui oraș ucrainean.

Noua Comisie Europeană dorește să demonstreze sprijinul ferm pentru Ucraina, în timp ce forțele ucrainene se retrag de pe front și lumea se pregătește pentru noul mandat al lui Donald Trump la președinția SUA, ceea ce ridică îngrijorări privind o posibilă întrerupere a ajutorului american către Kiev.

„Am venit pentru a transmite un mesaj clar: suntem alături de Ucraina și continuăm să îi oferim sprijinul nostru”, a declarat Costa jurnaliștilor care îl însoțesc.

„Din prima zi a războiului, UE a fost alături de Ucraina”, a postat Costa pe X, împreună cu o fotografie cu el, Kallas și comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, ajungând cu trenul în Kiev.

„Din prima zi de la preluarea funcțiilor, reiterăm sprijinul nostru neclintit pentru poporul ucrainean”, a adăugat el.

„În prima zi de la preluarea funcției, mesajul meu este clar: UE dorește ca Ucraina să câștige acest război”, a subliniat Kallas pe X. „Vom face tot ce este necesar pentru asta”.

Pe lângă dificultățile cu care se confruntă pe front, Ucraina a devenit ținta unor bombardamente aeriene intense asupra infrastructurii sale energetice în ultimele săptămâni, care au provocat întreruperi extinse de electricitate în timp ce iarna se apropie.

„Situația din Ucraina este extrem de gravă, dar este clar că are un cost ridicat și pentru Rusia”, a estimat Kallas, fost prim-ministru al Estoniei și cunoscută susținătoare a unei poziții dure față de Moscova.
Kallas și Costa, care dețin cele mai importante două funcții din UE după șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sunt așteptați să aibă discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Zelenski, care timp de mai bine de doi ani a refuzat categoric să negocieze cu Rusia, pare să-și fi atenuat poziția în ultima perioadă.

Vineri, el a cerut NATO să ofere protecția sa zonelor controlate de Kiev din Ucraina pentru a „pune capăt fazei fierbinți a războiului” și a lăsat să se înțeleagă că Kievul nu va căuta imediat să recupereze regiunile ocupate de Rusia.

„Dacă vorbim despre un armistițiu, (avem nevoie) de garanții că (președintele rus Vladimir) Putin nu va reveni”, a subliniat Zelenski, vorbind la postul de televiziune britanic Sky News.

Din partea sa, Putin cere Ucrainei să predea patru provincii, în sudul și estul țării, pe care trupele ruse le controlează parțial, în plus față de Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014. De asemenea, el se opune aderării Ucrainei la NATO.

Din partea sa, Kallas a subliniat că „cea mai puternică garanție de securitate este aderarea (Ucrainei) la NATO”.
„Dacă Ucraina decide să tragă o linie undeva, cum putem garanta pacea pentru ca Putin să nu meargă mai departe?”, s-a întrebat ea.

Diplomații din NATO estimează că sunt puține șanse ca Alianța să ofere în viitorul apropiat statut de țară membră Ucrainei, având în vedere opoziția unui număr mare de țări care se tem că astfel vor fi atrase într-un război direct cu Rusia.

Potrivit lui Kallas, UE ar trebui „să nu excludă nimic” în ceea ce privește trimiterea de trupe europene pe teritoriul ucrainean pentru a garanta respectarea oricărui armistițiu care ar putea fi convenit, încă o măsură care ar putea provoca o confruntare directă cu Rusia. „Trebuie să păstrăm ambiguitatea strategică în această problemă”, a punctat Kallas.

De la începutul invaziei rusești din 2022, Europa a cheltuit în total aproximativ 125 de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce SUA mai mult de 90 de miliarde de dolari, conform unui raport al Institutului din Kiel.

Însă viitorul sprijinului american este pus sub semnul întrebării, deoarece Trump l-a criticat și a lăsat să se înțeleagă că dorește încheierea conflictului cât mai curând posibil.

Kallas a dat asigurări că UE va încerca să-l convingă pe republican că sprijinirea Kievului este în beneficiul SUA.
„Ajutorul pentru Ucraina nu este caritate. O victorie a Rusiei cu siguranță va întări China, Iranul și Coreea de Nord”, a estimat ea.

Potrivit acesteia, UE va continua să caute să pună Kievul într-o poziție „puternică” în cazul unor negocieri cu Rusia. Cu toate acestea, a recunoscut că devine „din ce în ce mai greu” pentru cele 27 de țări membre să cadă de acord asupra noilor mijloace de a-și întări sprijinul pentru Ucraina.

„Acest război durează de ceva timp și devine tot mai dificil să le explicăm concetățenilor noștri”, a remarcat ea, înainte de a adăuga: „dar nu văd altă soluție”. (01/12/2024)
EM