Roma (ANSA) – Dezbaterea occidentală începe să se orienteze deja asupra perioadei de după război, în timp ce prinde contur ideea de a trimite trupe de menținere a păcii pentru a gestiona (sau favoriza) un eventual armistițiu. O idee care aduce cu sine prudențe și diferențieri, între țări și în majorități naționale aceleași, inclusiv Italia.
Faptul că ipoteza trimiterii de trupe în Ucraina este pe masa cancelarilor europeni este clar de ceva timp. Primul care nu a exclus o desfășurare de soldați era în februarie președintele francez Emmanuel Macron, declanșând distanțări din partea tuturor partenerilor principali din cauza consecințelor pe care le-ar aduce un angajament militar pe teren al țărilor NATO în invazia în curs.
O nuanță suplimentară a exprimat Volodymyr Zelensky luni trecut, la 48 de ore după trilateralul cu șeful de la Elysee și Donald Trump, propunând să se lucreze pe poziția lui Macron de „a avea trupe ale unor state pe teritoriul ucrainean pentru a garanta securitatea noastră, în timp ce Kievul nu este (încă) în NATO”.
Acum se vorbește însă despre o forță militară internațională pentru a monitoriza o pace făcută, un armistițiu deja negociat cu Moscova. Dar a vorbi nu înseamnă a decide, așa cum a evidențiat clar premierul polonez Donald Tusk, care găzduindu-l pe Macron la Varșovia a confirmat că în întâlnire s-a discutat de menținerea păcii în Ucraina. Dar „orice decizie privind acțiunile poloneze va fi luată la Varșovia și numai la Varșovia. Și deocamdată nu planificăm astfel de acțiuni”.
Ministrul Apărării Guido Crosetto a exprimat „speranța de a vorbi de pace și de menținerea păcii cât mai curând posibil în Ucraina” și a subliniat „disponibilitatea de a juca acest rol, în care ne-am distins întotdeauna ca națiune”. Dar pentru a menține pacea, trebuie mai întâi să o atingi și să fii sigur că este „justă”, a comentat puțin mai târziu Antonio Tajani. „Este prematur să vorbim de orice inițiativă de a doua zi”, potrivit ministrului de Externe.
„Vor evalua șefii de stat și de guvern, dar între timp să vedem ce se întâmplă, dacă și când se va încheia războiul”, a subliniat șeful diplomației la marginea reuniunii ministeriale la Berlin cu cinci țări UE, Regatul Unit și Ucraina. O poziție pe care Tajani, se observă în mediile majorității, ar fi convenit-o cu Giorgia Meloni (12 decembrie).