Bruxelles – Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc și Tunisia ar trebui să fie considerate state terțe sigure la nivelul UE: Această primă listă valabilă la nivelul UE a fost propusă de Comisia Europeană miercuri la Bruxelles. Aceasta ar trebui să accelereze procedurile, deoarece cererile de azil din aceste țări au șanse reduse de succes. Listele naționale ar trebui să rămână în continuare valabile.
Unele state membre dispun deja de liste naționale de țări de origine sigure. O listă obligatorie la nivelul UE ar trebui să completeze aceste liste și să permită o aplicare mai uniformă. În Austria există deja o astfel de listă națională. În Austria, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Mongolia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania, Ghana, Maroc, Algeria, Tunisia, Georgia, Armenia, Benin, Senegal, Namibia, Coreea de Sud și Uruguay sunt considerate state terțe sigure pentru solicitanții de azil.
Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să implementeze mai devreme două reglementări din Pactul privind azilul și migrația, care va intra în vigoare în iunie 2026. Astfel, cererile de azil ale solicitanților care sunt probabil neîntemeiate ar putea fi procesate mai rapid.
Procesarea cererilor în trei luni în loc de șase
Cererea cetățenilor din țările de origine sigure ar trebui, conform propunerii Comisiei, să fie procesată mai rapid – cu o durată maximă de trei luni, în loc de șase luni, așa cum este normal. Justificarea Comisiei: cererile de azil din acele țări au puține șanse de succes. Statele membre sunt, totuși, în continuare obligate să examineze fiecare cerere de azil în mod individual, indiferent de originea persoanei. Clasificarea ca țară de origine sigură nu garantează siguranța tuturor cetățenilor acestei țări.
În plus, Comisia subliniază că candidații la aderarea la UE îndeplinesc în principiu criteriile pentru clasificarea ca țări de origine sigure. Există însă excepții: un funcționar al UE a menționat aici războiul sau violența arbitrară în situații de conflict, așa cum este cazul în prezent în Ucraina, sau sancțiunile impuse de Consiliul (țările UE) împotriva țării.
Conform Comisiei, lista a fost elaborată în urma unei analize a agenției de azil a UE și a altor surse, inclusiv informații de la statele membre, UNHCR și Serviciul European de Acțiune Externă. Lista UE poate fi extinsă sau revizuită. Comisia nu a putut spune încă când va fi extinsă lista. Aceasta va fi evaluată continuu. Criteriile includ, de exemplu, numărul sosirilor din aceste țări și procentul cererilor de azil acceptate.
Parlamentul și statele membre trebuie să aprobe în continuare
De asemenea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica o procedură de frontieră accelerată pentru persoanele din țări în care, în medie, 20% sau mai puțin dintre solicitanți primesc protecție internațională în UE. Propunerea Comisiei trebuie acum să fie aprobată de Parlamentul UE și de Consiliul statelor membre. Reforma sistemului de azil al UE preconizează numeroase înăspriri ale regulilor existente. Scopul este de a reduce migrația neregulamentară.
„Propunerea noastră privind țările de origine sigure va accelera procedurile naționale de azil. Este important pentru mine să sprijin statele membre ale UE în cel mai bun mod posibil pentru a desfășura proceduri de azil eficient și mai rapid”, a declarat comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner (ÖVP). Multe state membre se confruntă cu un decalaj semnificativ în procesarea cererilor de azil. „Prin urmare, tot ceea ce putem face acum pentru a sprijini deciziile mai rapide în materie de azil este de o importanță crucială.” (16.04.2025)