Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – O echipă de experţi a Comisiei Europene va vizita România, Constanţa şi Galaţi, în perioada 1-2 septembrie pentru a discuta modalităţile de sporire a capacităţii coridorului Dunării, în special a porturilor la Dunăre, a portului Constanţa şi a canalului Sulina. Alte teme care vor fi abordate vizează mijloacele de soluţionare a blocajelor, de sporire a capacităţii de manipulare, de îmbunătăţire a tranzitului şi de simplificare a procedurilor şi a controalelor.
Comisia Europeană a instituit o platformă comună de coordonare privind exporturile din Ucraina, pentru a colabora îndeaproape cu ţări printre care România, Moldova şi Ucraina, în vederea îmbunătăţirii tranzitului şi a fluxului de mărfuri dinspre şi înspre Ucraina de-a lungul culoarelor de solidaritate. Platforma funcţionează bine în ceea ce priveşte soluţiile practice de eliminare a blocajelor şi de accelerare a traficului pentru a permite Ucrainei să exporte cereale prin UE ca alternativă la porturile de la Marea Neagră. Asta, după ce Rusia a părăsit Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră şi ameninţă transporturile de pe Marea Neagră.
Rutele alternative pentru transportul cerealelor, preocupare a autorităţilor; porturile Galaţi şi Brăila vor fi folosite şi ele, alături de Reni şi Ismail
Galaţi – Vizita oficialilor CE vine după ce la 11 august, la Galaţi, înalţi reprezentanţi ai SUA, ai UE, Republicii Moldova şi României au discutat pe tema exporturilor agricole ale Ucrainei.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a arătat că se doreşte dublarea capacităţii de tranzit prin România a cerealelor ucrainiene de la 2 la cel puţin 4 milioane de tone în fiecare lună. El a arătat că, din perspectiva transportului pe Dunăre, Canalul Sulina este singura cale navigabilă viabilă pentru aceste transporturi şi de aceea este important să fie optimizată capacitatea acestei rute.
„Avem proiectul european care (…) va permite navigarea pe Sulina, 24 de ore, 7 zile pe săptămână. (…) Am venit cu această propunere în faţa colegilor din Ucraina de a folosi toate porturile, inclusiv cele amonte de Galaţi şi Brăila până la Orşova, folosind reţeaua feroviară până în acele porturi de la sudul Dunării şi de acolo pe barje spre Marea Neagră, spre Constanţa”, a spus Grindeanu.
De asemenea, oficialul Ministerului Agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a declarat că ţara sa va sprijini necondiţionat transportul de cereale ale Ucrainei prin reţeaua coridoarelor de solidaritate.
Oficialul Comisiei Europene, Magda Kopczynska, a subliniat importanţa coridorului Dunăre-Marea Neagră pentru transportul de cereale din Ucraina şi a arătat că pe culoarele solidarităţii au fost transportate aproximativ 60% din exporturile Ucrainei, iar restul cu ajutorul acordului Mării Negre. ”Când privim la potenţialul coridoarelor solidarităţii, ruta Dunăre-Constanţa este cel mai mare activ, aproape 60% din exporturile de cereale ucrainene au venit pe ruta aceasta”, a precizat Kopczynska. (11 august)
România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră şi culoarele de navigaţie pe Dunăre
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, în 28 august, că în două luni România îşi va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră şi culoarele de navigaţie pe Dunăre pentru a ajuta Ucraina să-şi transporte cerealele fără ca Rusia să aibă acces la ele, va fi permis tranzitului navelor în cursul nopţii începând din octombrie şi prin creşterea traficului cargo la cel puţin 14 nave pe zi, se va dubla mărimea barjelor astfel încât Ucraina sa nu fie nevoită să foloseasca depozitele de cereale ”atât de mult”.
”Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023. Pentru a facilita acest lucru, am sporit capacitatea atât în portul Constanţa, cât şi pe căile către portul Constanţa.(…) Sunt în desfăşurare investiţii în canalul Sulina. România va deschide mai multe puncte rutiere de trecere a frontierei şi îşi va îmbunătăţi infrastructura feroviară în staţiile de la frontiera cu Ucraina pentru a accelera transferul încărcăturilor”, a detaliat premierul.
Pe de altă parte, Ciolacu a explicat că bugetul a fost ”reorganizat” pentru a ajuta navele ucrainene, adăugând că va încerca să obţină un accept al UE pentru ca produsele legate de război să nu fie incluse în calculul deficitului. ”Acestea au fost cheltuieli neprevăzute, aşadar avem nevoie de o exceptare de la codul fiscal”, a explicat el. (28 august)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.