Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.

Bucureşti – Cel mai amplu eveniment regional pe tema schimbărilor climatice, aflat la a doua ediţie, „Climate Change Summit. Solutions for the Future”, se desfăşoară joi şi vineri la Bucureşti, reunind oficiali guvernamentali, ai administraţiei locale şi ai societăţii civile din România. Ediţia din 2023 cuprinde o serie paneluri de specialitate în care se vor prezenta soluţii antreprenoriale, modele de lucru şi proiecte sustenabile din toate colţurile lumii.

         Marcel Ciolacu: România şi Europa dau un răspuns „ambiţios şi vizionar” provocărilor climatice

România şi Europa dau un răspuns „ambiţios şi vizionar” provocărilor climatice, prin mai multe documente internaţionale la care au aderat: Pactul verde european, Noua strategie UE privind adaptarea la schimbările climatice, legea europeană a climei şi Pactul climatic european, a declarat premierul român, Marcel Ciolacu, în mesajul său, transmis în cadrul Climate Change Summit.

         Ciolacu a oferit asigurări în ce priveşte susţinerea Guvernului pentru găsirea şi implementarea de „soluţii pentru viitor”. Totodată, şi-a exprimat convingerea că România poate fi transformată într-o ţară „cu adevărat sustenabilă”. În acest sens, a invocat PNRR şi alte instrumente financiare europene şi naţionale, precum şi colaborarea cu mediul privat şi de investiţii.

         Premierul a reamintit că România este semnatară a Pactului de la Paris şi îşi asumă angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

         Şeful guvernului a evidenţiat că impactul negativ asupra agriculturii şi poluarea aerului reprezintă principalele îngrijorări ale românilor în ce priveşte efectele schimbărilor climatice. (19 octombrie)

         Klaus Iohannis: Schimbările climatice joacă un rol din ce în ce mai important pe agenda publică şi instituţională în România

Bucureşti – Preşedintele Iohannis afirmă că, în ultimii ani, a întărit poziţia României în diplomaţia climatică prin implicarea sa constructivă în summiturile privind clima şi sustenabilitatea şi mesele rotunde internaţionale la nivel înalt şi schimbările climatice joacă un rol din ce în ce mai important şi pe agenda publică şi instituţională în România.

         „Impactul schimbărilor climatice este global deoarece nicio ţară sau naţiune nu este scutită de efectele lor. În calitate de preşedinte al României sunt implicat la nivel naţional şi la nivel internaţional în abordarea acestei provocări fără precedent pentru ţara mea şi pentru întreaga lume. Pentru a aborda în mod eficient schimbările climatice trebuie să lucrăm împreună, dincolo de graniţele naţionale şi cele sectoriale, pentru a accelera procesul decarbonizării globale”, afirmă şeful statului în mesajul său transmis la acelaşi eveniment.

         Şeful statului subliniază că valurile de căldură, furtunile violente, inundaţiile şi incendiile de vegetaţie din ce în ce mai frecvente demonstrează fără tăgadă impactul fizic negativ al schimbărilor climatice.

         „În acelaşi timp, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea declanşează schimbări fundamentale în societate şi economie. Ele generează provocări, dar şi oportunităţi pentru afaceri sustenabile, manufactură verde şi locuri de muncă verzi, care ne vor permite să ne dezvoltăm într-o manieră sustenabilă. Printr-o gândire deschisă spre inovare putem profita de oportunităţile asociate tranziţiei verzi”, afirmă el. (19 octombrie)

         România a reuşit să decupleze creşterea economică de creşterea emisiilor cu efect de seră

Bucureşti – România a reuşit să decupleze creşterea economică de creşterea emisiilor cu efect de seră şi a redus totalul volumului gazelor cu efect de seră cu două treimi, a declarat secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Ionuţ Banciu, joi la Bucureşti în cadrul Climate Change Summit.

         ”România a reuşit o performanţă: a decuplat creşterea economică de creşterea emisiilor cu efect de seră. Am redus totalul volumului gazelor cu efect de seră cu două treimi. A fost o performanţă care a venit în principal din reducerile de gaze cu efect de seră din domeniul industriei, pentru că am trecut de la un sistem economic din comunism la o societate liberă şi economie de piaţă. În acelaşi timp, economia România a crescut, deci putem prezenta lumii şi Europei un model în care românii o duc mai bine, deşi emisiile au scăzut”, a spus oficialul.

         Reprezentantul MMAP a subliniat, totodată, că România şi-a atins ţintele climatice din anul 2020, dar încă este nevoie ca strategiile viitoare să fie aliniate sub un obiectiv global.

         România şi-a fixat ţinta de neutralitate climatică până în 2050. Pentru aplicarea soluţiilor concrete este nevoie „de investiţii, de multă voinţă, nu numai politică, ci şi de voinţă din partea întregii societăţi, pentru că nu este un efort pe care să îl facă doar ministerele sau doar Guvernul”, a spus Banciu. (19 octombrie)

         Sebastian Burduja: România are fondurile necesare pentru a beneficia şi a dinamiza revoluţia energetică

Bucureşti – Pentru a dinamiza revoluţia energetică în România există un buget de 18 miliarde de euro destinat investiţiilor, sumă acordată de UE prin PNRR, a declarat ministrul energiei, Sebastian Burduja, joi la Bucureşti în cadrul Climate Change Summit.

         ”Efectele acestor sume se văd şi vă dau doar un singur exemplu: apelul din PNRR, investiţia I  – componenta 6 pentru producţie pe bază de energie solară, energie eoliană, cu 950 de megawaţi putere instalată. Atât ne-a dat ţintă Uniunea Europeană prin PNRR, atât ne-am asumat. Uniunea ne-a dat şi fondurile de 460 de milioane de euro şi doar pe baza cererilor de până acum, în total am primit 742 de aplicaţii. Credem că vom reuşi să facem 3.500 de megawaţi, mult mai mult decât ne-am propus”, a declarat Burduja. (19 octombrie)

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.