Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează negativ economia UE, orientând-o către o creştere mai redusă şi o inflaţie mai ridicată în comparaţie cu previziunile din primăvară, a anunţat Comisia Europeană.
Conform previziunilor economice (intermediare), economia UE va creşte cu 2,7% în 2022 şi cu 1,5% în 2023. În zona euro se anticipează o creştere de 2,6% în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4%, în 2023. Se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, şi anume 7,6% în zona euro şi 8,3% în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4% şi, respectiv, 4,6%. Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană prognoza, atât pentru Uniunea Europeană cât şi pentru zona euro, o creştere a PIB real de 2,7% în 2022, urmată de un avans de 2,3% în 2023.
Se preconizează că inflaţia va atinge un nivel maxim de 8,4% în al treilea trimestru al anului 2022 în zona euro, după care va scădea constant, ajungând la sub 3% în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât şi în UE, pe măsură ce se vor diminua presiunile exercitate de preţurile produselor de bază şi de constrângerile în materie de aprovizionare. Riscurile legate de previziunile privind activitatea economică şi inflaţia depind în mare măsură de evoluţia războiului şi, în special, de implicaţiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei. Noile creşteri ale preţurilor la gaze ar putea să conducă la o creştere suplimentară a inflaţiei şi la frânarea creşterii economice. Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să amplifice forţele inflaţioniste şi să conducă la o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare, care nu numai că ar afecta creşterea, ci ar atrage după sine şi riscuri sporite pentru stabilitatea financiară. Nu poate fi exclusă posibilitatea ca reapariţia pandemiei în UE să provoace noi perturbări ale economiei.
În acelaşi timp, tendinţele recente de scădere a preţurilor petrolului şi ale altor produse de bază s-ar putea intensifica, determinând o scădere mai rapidă a inflaţiei decât se preconizează în prezent. În plus, datorită unei pieţe puternice a forţei de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creşterea preţurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate. (14 iulie)
Inflaţia afectează economiile europene
Bucureşti – Vârful de inflaţie va fi atins, probabil, în trimestrul trei al acestui an în condiţiile în care s-a materializat scenariul de risc publicat în primăvară de Banca Naţională, spune purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu. „Este important de spus că mare parte a scumpirilor sau a creşterii indicelui de inflaţie s-a produs în lunile martie – iunie, urmează eventuale ajustări suplimentare de mai mică anvergură. Vârful este aproape. Noi anticipam un 14 şi ceva la sută în această lună (iulie, n.r.), este 15%, suntem undeva aproape”, a punctat el, menţionând că recesiunea este un scenariu luat şi arătând că avansul economic din primul trimestru s-a bazat pe o creştere semnificativă a consumului, probabil pe baza economiilor realizate în pandemie. (12 iulie)
Ljubljana – Preţul energiei a contribuit la recordul de inflaţie din Slovenia, de 10,8% anual în iunie, calculat pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum. În mai, inflaţia fusese de 8,7%, iar în iunie anul trecut, de 1,7%, conform Oficiului statistic naţional. Comisia Europeană a estimat că economia Sloveniei va creşte anul acesta cu doar 5,4%, faţă de 8,1% în 2021. (14 iul )
Zurich – Banca Naţională a Elveţiei (SNB) intenţionează în prezent să majoreze dobânda cu 50 sau 75 puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară, planificată în septembrie, a anunţat un ziar elveţian, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
În iunie, rata inflaţiei în Elveţia a atins 3,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 29 de ani.
Kiev – Luna trecută, Banca Naţională a Ucrainei a decis să majoreze dobânda de politică monetară, de la 10% până la 25%, în încercarea de a ţine sub control inflaţia şi a proteja moneda naţională de repercursiunile economice ale invaziei ruse. (18 iul)
Budapesta – Banca Naţională a Ungariei (NBH) a decis o nouă majorare semnificativă a dobânzii de politică monetară, cu 200 de puncte de bază, până la 9,75%, la doar două săptămâni de la precedenta creştere, care a dus dobânda de referinţă la cel mai ridicat nivel de după 2008, informează AFP. În data de 28 iunie, Banca Naţională a Ungariei a majorat dobânda cheie cu 185 de puncte de bază, ducând-o la 7,75%, cel mai ridicat nivel de după criza financiară mondială din 2008.
De mai multe luni Ungaria înregistrează o rată a inflaţiei de două cifre, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, în pofida măsurilor de plafonare a preţurilor decise de premierul Viktor Orban. (12 iul)
Dolarul american impulsionat de îngrijorările privind o recesiune globală
New York – Îngrijorările cu privire la o recesiune globală şi agravarea crizei din Europa împing în sus dolarul american şi puţini analişti de pe Wall Street se aşteaptă la o schimbare de traiectorie în perioada imediat următoare, informează un articol publicat în The Wall Street Journal.
Moneda euro a coborât săptămâna trecută sub paritate în raport cu dolarul pentru prima dată după 2002 iar yenul japonez a coborât la minime fără precedent de la finalul secolului 20. Fondurile speculative mizează împotriva euro, care s-a depreciat cu aproape 15% în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor 12 luni, din motive precum războiul din Ucraina şi problemele asociate cu energia şi inflaţia.
Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.