go to the original language article
Bruxelles (ANSA) – Pe rețeaua sa de socializare, Truth, Donald Trump a anunțat tarife vamale de 10% începând cu 1 februarie împotriva Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Marii Britanii, Olandei și Finlandei – adică țările care au îndrăznit să trimită contingente în Groenlanda – până în momentul în care „nu va fi atins un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei”. Italia nu se află printre țările vizate.
Deși guvernul se numără printre semnatarii declarației emise în sprijinul suveranității daneze, premierul Giorgia Meloni clarificase de la Tokyo că Roma se va mișca doar în cadrul NATO. Președintele SUA a mai amenințat că de la 1 iunie 2026 tarifele vamale pentru cele 8 țări europene „vor urca la 25%” dacă nu se va găsi un acord. „Au pus în joc un nivel de risc care nu este sustenabil”, a tunat Trump.
Reacția conducerii UE a fost imediată: „Tarifele vamale ar compromite relațiile transatlantice și ar risca să declanșeze o spirală descendentă periculoasă”, au avertizat într-o notă comună Antonio Costa și Ursula von der Leyen, asigurând că „Europa va rămâne unită în apărarea propriei suveranități”.
Puternică iritarea mai ales a țărilor lovite: „Amenințările sunt inacceptabile”, a declarat francezul Emmanuel Macron, asigurând un „răspuns unitar și coordonat”, la fel ca Germania care, „în strâns contact cu partenerii europeni”, a anunțat „răspunsuri adecvate la momentul oportun”. O măsură „complet greșită”, a comentat britanicul Keir Starmer.
Danemarca a informat că a primit cu „surpriză” anunțul lui Trump, explicând că „scopul prezenței militare sporite în Groenlanda, la care face referire președintele, este tocmai acela de a îmbunătăți securitatea în Arctica”, invocată de magnatul american. Luni, secretarul general al NATO, Mark Rutte, avea de altfel deja în program să îl primească pe ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și pe ministra de Externe a Groenlandei, Vivian Motzfeldt, pentru a face bilanțul situației.
Alianța se află într-un mare impas, iar ipoteza unei operațiuni de securitate aliate în Arctica – și deci în Groenlanda – pe modelul a ceea ce s-a întâmplat în Europa de Est, cu Sentinella Est, și în Baltica, cu Sentinella Baltica, este definită drept „prematură”. „Ceea ce s-a scris până acum depășește cu mult stadiul actual al lucrurilor”, afirmă o sursă cu cunoaștere directă a dosarului.
Acestea sunt, de fapt, operațiuni de securitate consolidată care nu au nevoie de un pas formal în Consiliul Atlantic, deoarece puterile se află deja în mâinile Comandantului Suprem (Saceur), generalul american Alexus Grynkewich. Care însă este și Comandantul militarilor americani în Europa. Este așadar foarte puțin probabil ca omul ales de Trump pentru a conduce forțele NATO să acționeze împotriva commander in chief (17 ianuarie).