Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Partidul Popular European, cea mai mare forţă politică din Parlamentul European, a adoptat miercuri în unanimitate, în cadrul congresului său de la Bucureşti, manifestul care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen, după ce delegaţia austriacă a Partidului Popular la putere a renunţat să mai voteze împotrivă.
„Surpriză la Congresul Partidului Popular European de la Bucureşti. Delegaţia austriacă nu a mai votat împotriva manifestului electoral al Partidului Popular European care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen. Manifestul a fost adoptat în unanimitate. Acest vot arată că blocajul a fost depăşit şi că, chiar dacă au existat dificultăţi, le vom depăşi şi vom obţine aderarea deplina a României la spaţiul Schengen”, a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, într-un comunicat de presă.
În manifestul adoptat de PPE se menţionează că „avem nevoie de aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România, prin ridicarea cât mai curând posibil nu doar a controalelor aeriene şi maritime, ci şi a controalelor la frontierele terestre”.
„Trebuie să reparăm spaţiul Schengen, care este în prezent disfuncţional, în special prin consolidarea în continuare a protecţiei frontierelor externe ale UE şi prin prevenirea migraţiei ilegale către Europa, pentru a avea un spaţiu Schengen sigur şi complet, fără controale la frontierele interne”, mai pledează documentul intern al formaţiunii paneuropene.
Mai devreme, în cadrul conferinţei de presă comune susţinute în deschiderea Congresului PPE, preşedintele formaţiunii Manfred Weber a recunoscut că există o „provocare austriacă” şi a precizat că „în PPE avem opinii diferite asupra unora dintre chestiuni şi este absolut democratic să le exprimăm”.
„O victorie pentru România”
Preşedintele Partidului Naţional Liberal din România (PNL), Nicolae Ciucă, a afirmat că manifestul reprezintă „o victorie pentru România”.
„O victorie pentru #România, la Congresul PPE: manifestul electoral al Partidului Popular European, care cere aderarea cât mai curând posibil a României la Spaţiul #Schengen, a fost adoptat în unanimitate. Austria nu a mai votat împotrivă. De la Bucureşti, astăzi, s-a auzit clar şi răspicat în întreaga Europă: România trebuie să intre cu drepturi depline în Spaţiul Schengen. PPE, cea mai puternică familie europeană, adoptă la Bucureşti manifestul ‘Europa noastră, o casă bună şi sigură pentru popoarele noastre'”, a scris Ciucă pe Facebook.
El a enumerat „punctele cheie” din manifest: PPE susţine intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, ridicând nu doar controalele aeriene şi navale, ci şi cele la graniţele terestre, cât mai curând posibil; securitatea europeană şi siguranţa economică a tuturor statelor de pe continent, urmând ca PPE să propună crearea cadrului legislativ pentru intrarea în funcţie a două noi roluri cheie – un comisar european pe securitate şi apărare şi altul pentru IMM-uri.
PPE vrea un transfer al solicitanţilor de azil spre ţări terţe
Bucureşti – Partidul Partidul European vrea un transfer de solicitanţi de azil către ţări terţe, în faţa presiunii migraţiei, în manifestul său adoptat miercuri, prin ridicare de mâini, în unanimitate, la finalul primei zile a Congresului lor de la Bucureşti.
Această propunere marchează o schimbare clară în politica europeană privind migraţia, pusă în aplicare de şefa în exerciţiu a Comisiei Europene, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, care candidează pentru un nou mandat la conducerea executivului comunitar.
„Pledăm pentru o schimbare fundamentală a legislaţiei europene în materie de azil. Ne-am angajat să respectăm dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide cui şi unde este acordat. Vom încheia acorduri cu ţări terţe pentru a ne asigura că solicitanţilor de azil li se poate acorda protecţie într-un mod civilizat şi sigur. Vrem să punem în aplicare conceptul de ţări terţe sigure”, se arată în manifestul PPE.
„Criteriile pentru ţările terţe sigure sunt conforme cu obligaţiile fundamentale ale Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nici una dintre convenţii nu include dreptul de a alege în mod liber ţara de protecţie. În urma punerii în aplicare cu succes a conceptului de ţară terţă, propunem admiterea în UE a unei cote de persoane care au nevoie de protecţie prin cote umanitare anuale de persoane vulnerabile. Acest lucru ne permite să răspundem atât cerinţelor de securitate, cât şi celor de integrare în procesul de selecţie şi să refuzăm în mod eficace intrarea migranţilor ilegali la frontierele noastre externe”, conform documentului.
PPE susţine astfel un punct al programului Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, partid din care provine Ursula von der Leyen.
Întrebat într-o conferinţă de presă la Bucureşti, în deschiderea Congresului, dacă Ursula von der Leyen susţine această nouă poziţie, preşedintele PPE, Manfred Weber, a răspuns afirmativ.
„Manifestul este al PPE, iar Ursula von der Leyen este candidata noastră. Aşa că toate poziţiile programatice ale PPE sunt acoperite de Ursula von der Leyen. Suntem o echipă. Vrem să lucrăm la asta împreună”, a spus Weber.
„Ce aşteaptă cetăţenii europeni de la noi este reducerea numărului de sosiri, iar Partidul Popular European va fi clar în privinţa acestui lucru în campanie. Trebuie să facem o separare clară între cei care sunt refugiaţi şi solicitanţi de azil, care ar trebui să primească protecţia de care au nevoie, şi cei care sunt migranţi ilegali, iar ei ar trebui refuzaţi la graniţele externe. Acest mesaj, că noi, ca stat, decidem cine intră în Europa, şi nu traficanţii (…), va fi un mesaj important în campania noastră electorală”, a adăugat el.
Peste un milion de cereri de azil în UE, majoritatea din partea unor cetăţeni sirieni şi afgani, au fost depuse în 2023, un maxim al ultimilor şapte ani, conform Agenţiei Europene pentru Azil. În acest context, UE a ajuns în decembrie la un acord cu privire la o reformă amplă a politicii sale în materie de migraţie şi azil, menită să intensifice lupta împotriva imigraţiei ilegale. Acesta prevede o consolidare a controalelor la sosirea migranţilor în UE, dar şi un mecanism obligatoriu de solidaritate între ţările membre în luarea în grijă a solicitanţilor de azil. (6.03.2024)
Şi cere o protecţie eficientă a frontierelor externe
Tot la capitolul migraţie, în manifest se precizează că este „nevoie cât mai curând posibil de o protecţie eficientă a frontierelor externe, pentru că „altfel nu putem exclude controalele la frontierele interne”.
„Este esenţial să se consolideze toate măsurile împotriva persoanelor care introduc ilegal migranţi şi a traficanţilor de persoane, să se submineze modelul lor de afaceri şi să se pună capăt impunităţii acestora. Avem nevoie de o repartizare sporită a sarcinilor în perioade de criză, de o mai bună împărţire a responsabilităţilor şi de o protecţie solidă a drepturilor omului, acordând o atenţie specială persoanelor vulnerabile”, subliniază PPE.
Popularii europeni îşi propun să transforme Frontex „într-o adevărată pază europeană de frontieră şi de coastă” şi promit triplarea personalul Frontex, la 30.000 de persoane, precum şi dotarea aceste agenţii cu „competenţe de executare, precum şi cu un buget mai mare pentru achiziţionarea de echipamente moderne şi consolidarea capacităţilor sale”.
PPE se reuneşte miercuri şi joi la Bucureşti pentru a o nominaliza pe Ursula von der Leyen pentru a conduce lista popularilor la scrutinul european de la 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Comisiei Europene. (6.03.2024)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.