Bucureşti – România nu are, în acest moment, motive pentru a reduce cu 15% consumul de gaze, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu, punctând că „de la voluntar la obligatoriu se va trece în condiţiile în care Comisia Europeană va lua o decizie de a ridica nivelul de stare de alertă la nivel european, dacă 3 state membre solicită acest lucru Comisiei Europene.
Potrivit oficialului, în prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din România a depăşit 59% sută şi a ajuns la 59,48%, respectiv 1,82 miliarde de metri cubi. (3 august)
România a redus consumul de gaze din considerente de piaţă
Sibiu – O parte din industrie, cum este cea metalurgică, a redus consumul de gaze pe fondul diminuării producţiei din considerente de piaţă, din cauza reducerii comenzilor şi nu de disponibilitate a gazului, a declarat ministrul Economiei, Florin Spătaru. El a arătat că nu există în prezent o iniţiativă a statului de a reduce livrările de gaze către industrie. (29 iulie)
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că în cazul în care decizia statelor membre UE va deveni obligatorie, aceasta va fi aplicată în mod echilibrat, astfel încât să nu se întrerupă activitatea nici a marilor consumatori, nici în instituţii. (2 august)
Situaţii în care ţările membre UE vor putea cere aplicarea unor derogări de la planul de reducerea consumului de gaz
Bruxelles – Deşi acest obiectiv procentual se menţine, textul convenit în final prevede că statele membre vor face ”tot posibilul” pentru a atinge această ţintă a reducerii consumului de gaz, reducere care deocamdată este voluntară. Dar în caz de ”risc de gravă penurie”, un mecanism de alertă va face ”obligatorie” pentru cele 27 de state membre reducerea consumului de gaz cu 15%, însă acesta prevede mai multe situaţii în care ţările membre vor putea cere aplicarea unor derogări.
Statele UE care nu sunt interconectate cu reţelele de gaze ale altor state membre vor fi scutite de la reducerea obligatorie a consumului de gaze, întrucât nu vor putea elibera volume semnificative de gaze în favoarea altor state membre.
De asemenea, ţările ale căror reţele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul european şi depind în mare măsură de gaze naturale pentru producţia de electricitate vor şi ele scutite, pentru a evita o criză a furnizării de energie electrică în acele state. O excepţie va mai putea fi cerută de un stat membru pentru a-şi adapta cererea internă de gaze dacă acel stat are interconexiuni limitate cu altele şi dacă poate demonstra că foloseşte la maxim capacităţile sale de export către alte state, inclusiv capacităţile de export de gaz natural lichefiat (GNL).
Alte derogări mai pot fi solicitate dacă un stat membru depinde în mare măsură de gazele naturale ca materie primă pentru industriile critice sau în cazul în care consumul său a crescut cu cel puţin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani. (3 august)
Premierul Viktor Orban promite că Ungaria se va „strădui” să aplice decizia UE şi relaxează criteriile de protecţie a mediului
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, la 28 iulie, la Viena, că ţara sa se va strădui să implementeze decizia UE, cu daune cât mai mici pentru ţara sa, deşi ”nefavorabilă”.
Câteva zile mai târziu, la Budapesta Executivul anunţă relaxarea criteriilor de protecţie a mediului pentru a permite tăierea mai multor arbori astfel încât să poată fi acoperită cererea în creştere de lemne pentru foc, după creşterea preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. Tot atunci, Guvernul Orban a anunţat că va importa din Rusia un volum suplimentar de 700 de milioane de metri cubi de gaz. (5 august)
*
Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 26 iulie, un plan de reducere coordonată a consumului lor de gaz, pentru a ajuta astfel Germania şi a diminua dependenţa faţă de Moscova, după o nouă scădere drastică a livrărilor ruseşti prin conducta Nord Stream 1, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE.
Noul compromis survine după ce mai multe ţări membre au protestat faţă de ţinta globală a reducerii consumului de gaze naturale cu 15%, raportat la consumul mediu al ultimilor cinci ani, cerută de Comisia Europeană pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.