Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Curtea Constituţională a României (CCR) a decis la 6 decembrie anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui ţării şi reluarea acestuia în integralitate şi de la zero. Magistraţii au invocat articolul 146 litera f din Constituţie, potrivit căruia Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Decizia CCR este una fără precedent în România.
Decizia de anulare, luată cu unanimitate de 9 voturi, a intervenit după ce Curtea validase primul tur de scrutin, la o săptămână după ce instituţia ceruse renumărarea tuturor celor peste nouă milioane de voturi, iar în străinătate se vota de peste 12 ore în al doilea tur.
Cu o zi înainte de decizia de anulare, CCR a primit patru sesizări din partea societăţii civile şi a candidatului Cristian Terheş, în care se solicita anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Sesizările au fost formulate după desecretizarea rapoartelor înaintate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către serviciile de securitate, în care „s-a constatat că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal” şi că „România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”. Iniţial, CCR comunicase că nu se poate sesiza decât dacă fac contestaţii cei doi candidaţi rămaşi în cursă. A revenit apoi şi a anulat scrutinul în timpul derulării acestuia, când peste 50.000 de alegători votaseră deja în străinătate.
Motivarea deciziei
Curtea relevă că unul dintre candidaţii din turul al doilea, Călin Georgescu, a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Ministerul Afacerilor Interne. Judecătorii explică, referindu-se la finanţarea campaniei lui Călin Georgescu, că publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare şi să fie transparentă, atât în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său, cât şi cu privire la tehnica de diseminare utilizată. Conform documentelor prezentate de SRI la CSAT, finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.
De asemenea, CCR susţine în motivare că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Potrivit legii fundamentale, Klaus Iohannis va rămâne în funcţie până la depunerea jurământului succesorului său.
Reacţiile în ţară au fost împărţite, unii politicieni, inclusiv Elena Lasconi, care se calificase în al doilea tur de scrutin, susţinând că decizia CCR a distrus democraţia, în timp ce alţii au salutat-o, subliniind că instituţiile statului român au datoria să se asigure că procesul electoral este unul corect.
UE a luat măsuri imediat după declasificarea rapoartelor serviciilor de informaţii din România
Comisia Europeană (CE) a anunţat la 5 decembrie că şi-a intensificat monitorizarea platformei TikTok în conformitate cu legea europeană privind serviciile digitale, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la indiciile din ce în ce mai numeroase privind o operaţiune de influenţă online străină coordonată care viza alegerile din România, în special pe această platformă. CE a precizat că măsura este legată de exercitarea competenţelor care revin executivului UE în conformitate cu DSA şi nu abordează procesul electoral din România, care este o chestiune ce ţine de autorităţile române şi de poporul român. Comisia a dispus conservarea documentelor şi a informaţiilor legate de orice încălcare sistematică a termenilor de funcţionare a TikTok ce interzic folosirea funcţiilor de monetizare pentru promovarea conţinutului politic pe platformă. Ordinul de reţinere priveşte alegerile naţionale din Uniunea Europeană de la 24 noiembrie 2024 până la 31 martie 2025.
De asemenea, Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) a audiat la 3 decembrie două reprezentante ale TikTok – directoarea globală pentru Produs, Autenticitate şi Transparenţă, Brie Pegum, şi directoarea pentru Politici Publice şi Relaţii Guvernamentale, Caroline Greer – asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa. Cele două reprezentante au apărat măsurile pe care le-a adoptat platforma pentru a combate dezinformarea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România şi au negat că l-ar fi favorizat pe candidatul Călin Georgescu, care s-a clasat pe locul întâi, cu 22,94% din voturi. Ele au spus că „toţi candidaţii au fost luaţi în considerare în sistem fără diferenţiere între independenţi şi cei care făceau parte dintr-un partid”, prin urmare s-au confruntat „cu aceleaşi restricţii”.
Legea privind Serviciile Digitale a UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate. Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.
Comisia Europeană va continua să acţioneze astfel încât platformele să îşi respecte obligaţiile care le revin în temeiul legii europene privind serviciile digitale în ceea ce priveşte alegerile din Europa, a dat asigurări şefa Executivului european, Ursula von der Leyen, sâmbătă, într-o postare pe X. (9.12.2024)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.