Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va ridica tema aderării României la spaţiul Schengen în Consiliul European, arătând că acest lucru ar fi posibil în 2023.
„Voi ridica tema Schengen. (…) Integrarea în spaţiul Schengen rămâne obiectiv strategic naţional şi rămâne obiectiv principal pentru mine, ca preşedinte al României, pentru perioada următoare. (…) Voi avea multe discuţii, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din spaţiul Schengen, dar soluţii practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit”, a spus şeful statului, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană – Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). (14 dec)
Michel: Mă aştept ca subiectul Schengen să fie abordat în Consiliul European; vom avea probabil un schimb de opinii
Bruxelles – Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cel mai probabil în cadrul reuniunii Consiliului European va exista un „schimb de opinii” cu privire la actuala situaţie privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
„Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să luăm o decizie pentru Croaţia şi înţeleg complet poziţia României şi a Bulgariei. (…) Sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese. Asta nu înseamnă că vom avea o dezbatere formală asupra subiectului, dar mă aştept ca subiectul să fie abordat în Consiliul European”, a spus Charles Michel.
Cancelarul austriac contrazis de datele oficiale referitoare la migranţi
Bucureşti – Presiunea migraţionistă la frontiera cu Serbia a scăzut la jumătate în primele 10 luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară a lui 2021, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), la solicitarea AGERPRES, subliniind că cifrele confirmă atât eficienţa măsurilor dispuse pentru controlul şi supravegherea frontierei, cât şi faptul că România nu se află pe principala rută aleasă de migranţi pentru a ajunge în spaţiul Schengen.
În primele 10 luni ale anului 2022, poliţiştii de frontieră au depistat peste 4.400 de persoane care au încercat să intre ilegal în ţară în scop de migraţie ilegală, iar peste 5.400 au fost depistate în timp ce încercau să iasă ilegal din România.
„În acest context, au fost depistate aproximativ 470 de persoane implicate în traficul de migranţi – călăuze, transportatori, facilitatori, dintre care 175, având calitatea de inculpaţi, au fost trimise în judecată”, precizează IGPF.
În ceea ce priveşte naţionalitatea acestora, cei mai mulţi cetăţeni provin din state precum India, Bangladesh, Siria, Afganistan, Pakistan, Irak, Turcia, Nepal şi Egipt, au spus reprezentanţii Poliţiei de Frontieră pentru AGERPRES..
Astfel, în 10 luni din 2022 s-a reuşit prevenirea intrării în ţară a peste 26.000 persoane.
Românii împărţiţi în două tabere: pro şi contra boicotării companiilor austriece
Bucureşti – Votul dat de Austria în ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen a împărţit românii în două tabere.
De exemplu, una dintre cele mai mari organizaţii ale transportatorilor de mărfuri din România a anunţat că are discuţii cu firmele membre pentru boicotarea benzinăriilor austriece, însă majoritatea şoferilor afiliaţi ar fi oprit alimentarea cu motorină în Austria şi la staţii din ţara noastră, patronate de austrieci, înainte de luarea unei decizii în acest sens.
„Noi având camioanele alocate pe Comunitatea Europeană, vă daţi seama că alimentăm cu mii de litri de motorină în Austria. Dar acum avem alternativă, pentru că italienii au redus preţul cu 15 eurocenţi pe litru”, a arătat Dorin Pop.
APTE 2002 este cea mai mare organizaţie a transportatorilor de mărfuri din vestul ţării, reprezentând circa 2.200 de companii din domeniu care au peste 15.000 de camioane.
Alte firme au anunţat că-şi retrag banii din conturile băncilor care au acţionariat austriac.
Bucureşti – Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că „nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau a autorităţilor publice”.
De asemenea, „la nivelul Guvernului României nu există nicio intenţie, nicio abordare care să vizeze boicot sau un alt tip de acţiune în raport cu votul exprimat de Austria în cadrul Consiliului JAI”, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu, a declarat, că îşi menţine părerea că în acest moment România trebuie să procedeze la fel cum a făcut Austria, să-şi exercite dreptul de veto pentru toate interesele statului austriac.
„Este dreptul meu de a avea o opinie, cum e şi dreptul preşedintelui de a avea o opinie. Conform Constituţiei, preşedintele României are atribuţii în ceea ce priveşte politica externă. Îmi menţin părerea, după votul nejustificat al Austriei, al conducătorilor din Austria, nu al austriecilor, împotriva României total nedrept, umilitor faţă de noi toţi”, a spus Ciolacu. (14 dec)
Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a reiterat problema migraţiei
„Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate. Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă. (…) Ştiţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România. În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş. Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană. Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”, a spus Karl Nehammer, înainte de reuniunea Consiliului European. (14 dec)
Austria are cinci cerinţe pentru UE cu privire la azil, una din acestea fiind ridicarea unui gard
Potrivit informaţiilor aflate de cotidianul austriac Die Krone Austria va prezenta cinci condiţii ce ar trebui implementate de urgenţă la nivel european:
– Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru intervenţiile poliţiei în străinătate ce vizează combatarea migraţiei ilegale. Totodată, ţările de la graniţele externe trebuie sprijinite suplimentar în ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură (de exemplu, un gard la graniţa Bulgariei cu Turcia).
– Comisia Europeană ar trebui – similar cu directiva privind expulzările – să elaboreze o ‘directivă privind returnarea’.
– Procedurile de azil în state terţe sigure vor trebui facilitate – un model precum cel urmat de Danemarca şi Marea Britanie.
– Statutul de protecţie pentru persoanele vinovate de infracţiuni trebuie să poată fi mai uşor revocat.
– Comisia Europeană trebuie să înfiinţeze şi să finanţeze un proiect-pilot pentru proceduri de azil rapide la graniţele externe ale UE. (13 dec)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.