Bucureşti – Războiul din Ucraina, creşterea preţurilor la utilităţi, alimente şi combustibil, au avut un impact negativ asupra unor destinaţii precum cele din Delta Dunării şi nordul ţării, însă ridicarea restricţiilor şi dorinţa oamenilor de a călători au făcut ca anul 2022 să ajungă aproape de nivelul lui 2019.
Cererea pentru turism este consistentă după cei doi ani de pandemie, astfel că speranţele pentru 2023 sunt mai mari comparativ cu acest an.
Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile, spunea că din aprilie până în decembrie turismul din România a atins nivelul lui 2019.
România este printre ţările UE unde preţurile au continuat să crească
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna noiembrie până la 11,1%, de la 11,5% în luna octombrie, însă în opt ţări membre indicele preţurilor de consum a crescut de la o lună la alta, inclusiv în România, de la 13,5% până la 14,6%, arată datele Eurostat din 16 decembrie.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi serviciilor cu 9,51%. În luna noiembrie, preţurile de consum au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,54%, cele nealimentare cu 1,03% şi serviciile cu 1,31%.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. (16 dec)
Criza energetică, ameninţare pentru profitabilitatea industriei
”Fiecare a încercat să-şi găsească soluţii prin eficientizarea activităţii interne, prin investiţii în soluţii alternative de energie şi, de ce să nu spunem, a urmat tendinţa generală de creştere a tarifelor, cel puţin cu această inflaţie, în aşa fel încât să acoperim parţial creşterea de costuri cu energia şi cu forţa de muncă pentru că şi costurile cu forţa de muncă au crescut. Per total, chiar dacă veniturile încep să ajungă la nivelul din 2019, profitabilitatea industriei a scăzut din cauza energiei şi din cauza costurilor de personal”, a mai spus Călin Ile, arătând că tarifele medii la cazare au crescut între 15 şi 20%, prin comparaţie toamna anului 2022 cu toamna 2021.
Totodată, reprezentanţii din industrie au avertizat asupra deficitului de forţă de muncă, care se ridica la aproximativ 50.000 de lucrători, în condiţiile în care numai pe litoral nevoie de peste 20.000 de lucrători, preponderent sezonieri.
Suspendarea zborurilor Blue Air a generat pierderi de 3 milioane euro pentru operatorii din turism
Operatorul aerian Blue Air anunţa, printr-un comunicat, că suspendă din 6 septembrie până în 12 septembrie toate cursele programate a pleca de pe aeroporturile din România, aflându-se în imposibilitatea achitării costurilor curente, din cauza popririi tuturor conturilor companiei de către Ministerul Mediului. Ulterior, compania a anunţat o prelungire a suspendării zborurilor fără a mai anunţa o dată pentru reluarea acestora.
În 7 septembrie, ANAT atrăgea atenţia asupra prevederilor legale inechitabile în ceea ce priveşte răspunderea pusă în seama agenţiilor de turism în situaţii de criză, precum cea declanşată în urma anulării zborurilor Blue Air.
Într-un interviu acordat AGERPRES, în luna septembrie, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea, declara că pierderile suferite de operatorii de turism, care au fost obligaţi să cumpere alte bilete de avion pentru repatrierea turiştilor, sau pentru onorarea contractelor, se ridică la aproximativ 3 milioane de euro.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.