Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – În România s-a desfăşurat duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate, după ce scrutinul din 2024 a fost anulat ca urmare a unor suspiciuni de ingerinţă rusă, atrăgând demonstraţii pentru denunţarea unei „lovituri de stat”.
În turul al doilea din 18 mai se vor confrunta naţionalistul George Simion, candidatul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), clasat pe primul loc cu peste 40% din voturi, şi candidatul independent Nicuşor Dan, actualul primar al Bucureştiului, considerat proeuropean şi clasat pe locul al doilea cu peste 20% din voturi. El l-a surclasat pe candidatul alianţei aflate la guvernare, Crin Antonescu.
În perspectiva turului al doilea, agenţii internaţionale de presă au comentat că „o Românie mai polarizată ca oricând de la revenirea la democraţie în 1990 se confruntă cu o ciocnire între două modele de ţară”, în condiţiile în care Simion se opune ajutorului militar acordat Ucrainei vecine, are o poziţie critică faţă de conducerea Uniunii Europene şi afirmă că se aliniază mişcării „Make America Great Again” a preşedintelui american, Donald Trump.
„Aceasta nu e doar o victorie electorală, este o victorie a demnităţii româneşti, este victoria celor care nu şi-au pierdut speranţa, a celor care încă mai cred în România, o ţară liberă respectată, suverană”, a declarat Simion la scurt timp după anunţarea rezultatelor.
Lidera Adunării Naţionale (Rassemblement national) din Franţa, considerată de extrema dreaptă, Marine Le Pen, a salutat victoria lui George Simion, văzând în aceasta „un foarte frumos bumerang” pentru Uniunea Europeană.
Potrivit unor observatori citaţi de agenţiile internaţionale de presă, o victorie a lui George Simion în al doilea tur de scrutin ar putea izola ţara, ar putea eroda investiţiile private şi ar putea destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se luptă cu o invazie rusească de trei ani. De asemenea, ar întări tabăra suveranistă din cadrul UE.
După anularea din 2024, scrutinul de duminică a fost supravegheat îndeaproape: 159 de observatori au fost acreditaţi de Autoritatea Electorală Permanentă, reprezentând organizaţii internaţionale partenere, autorităţi electorale internaţionale, misiuni diplomatice, Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) şi Adunarea Parlamentară a OSCE, dar şi jurnalişti străini.
Aceştia au conchis luni că alegerile s-au derulat într-un ”climat de corectitudine, integritate şi transparenţă, valori esenţiale pentru parcursul unei democraţii consolidate” şi că în cadrul scrutinului au fost respectate drepturile electorale ale tuturor cetăţenilor, care au avut posibilitatea să îşi exprime liber opţiunile de vot. (5.5.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.