Babiš: UE ar trebui să primească mai întâi țările din Balcanii de Vest în spațiul Schengen și apoi să abordeze extinderea

Praga – Negocierile privind extinderea Uniunii Europene cu țările din Balcanii de Vest durează, potrivit premierului ceh Andreje Babiše (ANO), inutil de mult. El a declarat acest lucru jurnaliștilor înainte de plecarea la Bruxelles, unde în această seară va participa la summitul UE și al statelor din Balcanii de Vest. Potrivit lui, ar fi mai bine ca aceste țări să intre mai întâi în Schengen.

Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia aspiră la aderarea la uniune. „Eu am susținut întotdeauna poziția că este nevoie ca aceste țări să fie mai întâi incluse în spațiul Schengen. Este o chestiune de securitate, pentru a proteja Europa la frontiera externă, și abia apoi să se negocieze aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Babiš. Potrivit lui, negocierile de aderare durează „îngrozitor de mult”. „Uneori am impresia că în acești patru ani nu s-a schimbat nimic”, consideră Babiš, care săptămâna trecută a revenit în funcția de premier după patru ani.

Procesul de integrare a Balcanilor de Vest în uniune a căpătat dinamică după începutul invaziei ruse în Ucraina în anul 2022. Oficialii uniunii justifică acest lucru în special prin importanța strategică pe care o are pentru UE această regiune, predispusă la instabilitate. În cea mai avansată fază dintre cele șase țări din Balcanii de Vest se află Muntenegru, care ar dori să încheie negocierile de aderare deja anul viitor și să intre în uniune în anul 2028.

Pe Babiš îl așteaptă joi primul summit al Uniunii Europene de la numirea sa ca prim-ministru. El consideră că principalul subiect al summitului de joi al celor douăzeci și șapte va fi discuția privind finanțarea Ucrainei. Potrivit lui Babiš, Uniunea Europeană ar trebui să asigure banii pentru Ucraina ca și în trecut, adică printr-un împrumut pe piețele financiare. A doua posibilitate, pe care liderii europeni o vor lua în considerare, este un împrumut reparatoriu garantat de activele rusești înghețate. Pe acestea însă Babiš le-ar folosi mai degrabă pentru reparații după încheierea războiului. „Este clar că Rusia trebuie să plătească reparații, este clar că Rusia a atacat Ucraina și va trebui să plătească pagubele”, a declarat el înaintea plecării de astăzi la Bruxelles. (17 decembrie)