Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.

Luxemburg – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a anunţat că impune sancţiuni financiare României pentru că nu a închis depozite de deşeuri neautorizate.

         Curtea constatase deja încălcarea de către România a dreptului Uniunii într-o hotărâre pronunţată în anul 2018. Dreptul Uniunii urmăreşte să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative asupra mediului pe care le pot avea activităţile de depozitare a deşeurilor.

         Din 68 de depozite de deşeuri neautorizate, mai trebuie închise 31

În 2018, Curtea a statuat că România a încălcat obligaţia de a opri depozitarea deşeurilor şi de a închide 68 de depozite de deşeuri a căror exploatare nu era autorizată. În 2022, apreciind că România nu se conformase încă hotărârii din 2018, Comisia Europeană a introdus o nouă acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

         În hotărârea sa, Curtea de Justiţie constată că România nu a închis încă 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Ea obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro şi a unei penalităţi cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deşeuri şi pe zi de întârziere. La stabilirea cuantumului penalităţii cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia şi capacitatea de plată a României.

         Astfel, punerea în aplicare incompletă a hotărârii din 2018 determină un risc important de poluare şi de consecinţe grave pentru sănătatea umană, în special prin eliberarea de substanţe chimice nocive în sol, aer şi apă. În plus, neîndeplinirea obligaţiilor continuă de mai mult de patru ani, ceea ce constituie o durată considerabilă (14 decembrie)

România, notificată şi de Comisia Europeană să remedieze deficienţele în transpunerea Directivei-cadru privind deşeurile

Deficienţele legislaţiei române în transpunerea Directivei-cadru privind deşeurile sunt legate de încetarea statutului de deşeu, de răspunderea extinsă a producătorilor, de derogarea de la modelul de partajare a responsabilităţii financiare şi de măsurile stabilite pentru prevenirea generării de deşeuri.

         Prin urmare, Comisia a trimis scrisoare de punere în întârziere României şi altor state, care au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

         Directiva, care a fost modificată, stabileşte ţinte obligatorii din punct de vedere juridic privind reciclarea şi pregătirea pentru reutilizarea deşeurilor municipale. De asemenea, aceasta impune statelor membre să îşi îmbunătăţească sistemele de gestionare a deşeurilor şi eficienţa folosirii resurselor. Termenul pentru transpunerea de către statele membre a dispoziţiilor Directivei (UE) 2018/851 în legislaţia lor naţională a expirat la 5 iulie 2020.

         Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor. (16 noiembrie)

         Deşeurile de ambalaje, pe agenda Consiliului Mediu din decembrie

Miniştrii mediului din UE vor încerca să ajungă la un acord („abordare generală”) cu privire la o propunere de regulament privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, care va servi drept mandat de negociere pentru începerea discuţiilor cu Parlamentul European („triloguri”).

         Scopul regulamentului propus, care ar urma să înlocuiască directiva actuală, este de a împiedica generarea de deşeuri de ambalaje, de a stimula reciclarea de înaltă calitate şi de a crea o piaţă pentru materiile prime secundare. În acelaşi timp, scopul său este de a îmbunătăţi informarea consumatorilor, creând în acelaşi timp noi posibilităţi de afaceri şi reducând dependenţa UE de importuri.

         Propunerea stabileşte cerinţe de sustenabilitate şi restricţii pentru substanţele chimice şi urmăreşte să armonizeze criteriile din cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor, precum şi cerinţele de etichetare, marcare şi informare.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.